URBANITÁTE s. f. (Rar) Atitudine, comportare plină de politețe, de bună-cuviință; urbanism. – Din fr. urbanité, lat. urbanitas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

URBANITÁTE f. Comportate civilizată. /<fr. urbanité, lat. urbanitas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

URBANITÁTE s.f. (Rar) Purtare, atitudine civilizată; politețe, bunăcuviință; urbanism (2). [Cf. fr. urbanité, lat. urbanitas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

URBANITÁTE s. f. comportare civilizată; politețe, bună-cuviință; urbanism (2). (< fr. urbanité, lat. urbanitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

URBANITÁTE s. v. cuviință, decență, politețe, respect.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

urbanitáte s. f., g.-d. art. urbanității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink