9 definiții pentru urale
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
URALE s. n. pl. Strigăte de entuziasm, de adeziune, de aprobare etc.; aclamație. – De la ura1.
URALE s. n. pl. Strigăte de entuziasm, de adeziune, de aprobare etc.; aclamație. – De la ura1.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
URALE n. pl. Aclamații, ovații cu strigăte de „ura”. /Din ura
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URA1 interj. Exclamație care exprimă însuflețire, entuziasm, aprobare, folosită și ca strigăt de luptă al armatelor la atac. De-aveți chef, tovarăși, bem. – Ura-n cer! Cu toții avem. COȘBUC, P. I 302. Ura, frați, într-o unire Să-nvîrtim hora frăției Pe pămîntul Romîniei. ALECSANDRI, O. 94. ◊ (Substantivat, n., cu pl. urale) Urlă în adevăr tîrgul de urale și de lăutari. BRĂTESCU-VOINEȘTI,la CADE. Un ura!... izbucni din piepturile camarazilor. MIRONESCU, S. A. 109. Ușa se deschide și d. maior B... intră. Un ura îl primi și vorbele își luară iar cursul lor. RUSSO, O. 47.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
URA1 I. interj. exclamație care exprimă aprobare, entuziasm. II. s. n. (pl.) strigăt entuziast de aprobare, de adeziune; aclamație. (< rus. ura, fr. hourra)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
urale s. f. pl.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
!urale s. f. pl.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
urale s. n. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
URALE s. pl. v. aclamații.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
URALE s. pl. aclamații (pl.), osanale (pl.), ovații (pl.), (rar) vivat. (Mulțimea îl întîmpina cu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F168) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
urale, uralesubstantiv neutru plural, substantiv feminin
- 1. Strigăte de entuziasm, de adeziune, de aprobare etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: aclamație
- Urlă în adevăr tîrgul de urale și de lăutari. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE. DLRLC
- Un ura!... izbucni din piepturile camarazilor. MIRONESCU, S. A. 109. DLRLC
- Ușa se deschide și d. maior B... intră. Un ura îl primi și vorbele își luară iar cursul lor. RUSSO, O. 47. DLRLC
- comentariu Folosit și la singular, invariabil: ura. dexonline
-
etimologie:
- ura (1.) DEX '09 DEX '98 NODEX