UNIVERSALIZÁRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a universaliza și rezultatul ei. [< universaliza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

UNIVERSALIZÁ, universalizez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să fie universal, a răspândi pretutindeni; a generaliza. – Din fr. universaliser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A UNIVERSALIZÁ ~éz tranz. A face să fie universal; a generaliza. /<fr. universaliser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UNIVERSALIZÁ vb. I. tr. (Liv.) A răspândi în întreaga lume, a face universal; a generaliza. [Cf. fr. universaliser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

UNIVERSALIZÁ vb. tr. 1. a face ceva să devină universal, a răspândi în întreaga lume. 2. (log.) a considera sub aspect universal, a generaliza. (< fr. universaliser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

UNIVERSALIZÁ vb. v. generaliza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

universalizá vb., ind. prez. 1 sg. universalizéz, 3 sg. și pl. universalizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink