UNIFORMIZÁ, uniformizez, vb. I. Tranz. A da un caracter uniform, a face să fie uniform. – Din fr. uniformiser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A UNIFORMIZÁ ~éz tranz. A face să fie uniform. /< fr. uniformiser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UNIFORMIZÁ vb. I. tr. A da un caracter uniform, a face uniform. [Cf. fr. uniformiser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

UNIFORMIZÁ vb. tr. a da un caracter uniform, a face uniform. (< fr. uniformiser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

UNIFORMIZÁ vb. v. omogeniza.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A uniformiza ≠ a diversifica, a varia
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

uniformizá vb., ind. prez. 1 sg. uniformizéz, 3 sg. și pl. uniformizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink