ungurește [At: (a. 1650-1670) GCR I, 235/2 / E: ungur + -ește] 1 av Ca maghiarii (5) Si: (îvr) ungurenește (1). 2 av În limba maghiară Si: (îvr) ungurenește . 3 S Limba maghiară Mă întâmpină pe ungurește. 4 av În felul dansului ungureasca (10).

UNGUREȘTE adv. În felul maghiarilor, ca maghiarii; în limba maghiarilor. Ce e în grindă și colindă Și vorbește ungurește Și mușcă de prăpădește (Copoiul și pușca). MAT. FOLK. 1212. Acest refren se aude numai cînd se joacă... ungurește. ȘEZ. I 70.

UNGUREȘTE adv. 1) În felul ungurilor; cum obișnuiesc ungurii; ca ungurii. 2) În limba ungară. /ungur + suf. ~ește

unguréște adv. Ca Unguriĭ: a vorbi ungurește.

unguresc, ~ească [At: (a. 1620) D. BOGDAN, GL. 115 / Pl: ~ești / E: ungur + -esc] 1-2 smf, a Maghiar. 3 a (Îs) Flăcău ~ Holtei bătrân. 4 a (Îs) Bou ~ Ungurean . 5 a (Reg; îs) Mere ~ești Varietate de mere nedefinită mai îndeaproape. 6 a (Reg; îs) Pere ~ești Varietate de pere mari și dulci. 7 a (Reg; îs) Poame ~ești Varietate de fructe nedefinită mai îndeaproape. 8 sf (Rar) Limba maghiară. 9 a Care este (scris) în limba maghiară. 10 sf, (rar) sm (Mai ales art.) Dans popular (de obicei executat în perechi, cu sărituri). 11 sf (rar) sm (Mai ales art.) Melodie după care se execută ungureasca (10). 12 sfa (îs) -easca dreaptă (sau veche, a opta) Horă populară nedefinită mai îndeaproape. 13 sfa (îc) ~easca-șirul Dans popular nedefinit mai îndeaproape.

unguresc a. ce ține de Unguri: fam. flăcău unguresc, holteiu bătrân, june tomnatic. ║ ungurește, adv. 1. ca Ungurii; 2. în limba ungară.

ungurește adv.

unguresc adj. m., f. ungurească; pl. m. și f. ungurești