UNELTIRE, uneltiri, s. f. Acțiunea de a unelti și rezultatul ei; intrigă, complot. ♦ (Jur.) Aranjament fraudulos prin care se creează condiții favorabile săvârșirii unei infracțiuni. – V. unelti.

uneltire sf [At: (a. 1824) URICARIUL, V, 187/11 / Pl: ~ri / E: unelti] Acțiune pregătită în ascuns, de obicei împotriva cuiva sau pentru a obține ceva Si: complot, intrigă, mașinație, (înv) umblet (16), (nob) unealtă².

UNELTIRE, uneltiri, s. f. Acțiunea de a unelti și rezultatul ei; intrigă, complot. – V. unelti.

UNELTIRE, uneltiri, s. f. Acțiunea de a unelti și rezultatul ei; acțiune urzită în ascuns; intrigă, complot. Banul sprijină el însuși uneltirile urzite Împotriva mea și-a papei. DAVILA, V. V. 70. Din umbră mă țintește o neagră uneltire. MACEDONSKI, O. II 218. Vai de-acei ce-ar cugeta să urzască uneltiri împotriva lui! ALECSANDRI, T. 1349.

uneltire f. 1. fapta de a unelti; 2. pl. manopere, intrigi spre a face să reușească un complot sau vr’un plan rău.

unelti vt [At: (a. 1712) URICARIUL, II, 228 / Pzi: ~tesc / E: unealtă¹] 1 (Înv) A face (ceva) cu ajutorul unei unelte¹ (4). 2 (Înv; pex) A făuri (3). 3 (Fig) A închipui. 4 A născoci. 5 A exercita (o meserie) Si: a practica, a profesa. 6 (Fig) A complota.

UNELTI, uneltesc, vb. IV. Tranz. 1. (Folosit și absolut) A pregăti în ascuns, a pune la cale, a urzi o acțiune îndreptată împotriva cuiva. V. complota. Se repezi turbat în Țarigrad, unelti mii de tainice intrigi. ODOBESCU, la CADE. 2. (Învechit) A practica, a exercita. Ea plecă ochii și părea că roșește de meseria ce uneltea. BOLINTINEANU, O. 391. ♦ Fig. A născoci, a inventa. Sfătuiră împreună... Vreun meșteșug iarăși pentru vin a unelti. PANN, la TDRG.

A UNELTI ~esc 1. tranz. (acțiuni dușmănoase sau lucruri reprobabile) A organiza pe ascuns; a întreprinde în taină; a coace; a urzi; a țese. 2. intranz. A pune la cale un complot; a conspira; a urzi; a conjura. /Din unealtă

uneltì v. a urzi ceva rău, a intriga. [Lit. a mânui uneltele].

uneltésc v. intr. Urzesc, machinez: a unelti un complot, a unelti contra cuĭva. V. ticluĭesc.

uneltire s. f., g.-d. art. uneltirii; pl. uneltiri

uneltire s. f., g.-d. art. uneltirii; pl. uneltiri

uneltire s. f., g.-d. art. uneltirii; pl. uneltiri

unelti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. uneltesc, 3 sg. uneltește, imperf. 1 unelteam; conj. prez. 1 sg. să uneltesc, 3 să uneltească

unelti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. uneltesc, imperf. 3 sg. uneltea; conj. prez. 3 să uneltească

unelti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. uneltesc, imperf. 3 sg. uneltea; conj. prez. 3 sg. și pl. uneltească

UNELTIRE s. 1. v. complot. 2. v. intrigă.

UNELTIRE s. 1. complot, conjurație, conspirație, intrigă, mașinație, (livr.) cabală, (înv. și pop.) meșteșug, meșteșugire, (înv.) măiestrie, (fig.) lucrătură, urzeală. (O ~ de curte împotriva suveranului.) 2. intrigă, mașinație, (livr.) cabală, (înv. și reg.) marghiolie, (Munt. și Olt.) școală, (Bucov. și Transilv.) șcort, (înv.) marafet, tehnă, tocmeală, umblet, zavistie, (fam.) tertip, (fig.) manevră, manoperă, urzeală, (fig. rar) mreajă, rețea, tramă, țesătură, (fam. fig.) mîncătorie, panglicărie, sforărie. (Umblă cu tot felul de ~i.)

UNELTI vb. v. afla, concepe, crea, descoperi, elabora, face, găsi, gândi, imagina, inventa, născoci, plănui, plăsmui, proiecta, realiza, scorni.

UNELTI vb. v. complota.

unelti vb. v. AFLA. CONCEPE. CREA. DESCOPERI. ELABORA. FACE. GĂSI. GÎNDI. IMAGINA. INVENTA. NĂSCOCI. PLĂNUI. PLĂSMUI. PROIECTA. REALIZA. SCORNI.

UNELTI vb. a complota, a conjura, a conspira, (înv.) a intriga, a mașina, a măiestri, a mreji, a zavistui, (fig.) a lucra, a țese, a urzi, (înv. fig.) a împleti. (A ~ împotriva cuiva.)