2 intrări

33 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNDUIT, -Ă, unduiți, -te, adj. (Rar) Unduios. – V. undui.

UNDUIT, -Ă, unduiți, -te, adj. (Rar) Unduios. – V. undui.

unduit, ~ă a [At: EMINESCU, N. 64 / V: ~doiat, ~doiet, ~iat / Pl: ~iți, ~e / E: undui1] (Rar) 1-4 Unduios (1-2, 4, 8).

UNDUIT, -Ă, unduiți, -te, adj. Care are (sau dă iluzia că are) valuri; unduios. Împrejur era cîmpia unduită, cu cline prelungi, vărgate de arături și miriști. DUMITRIU, N. 223. Am ajuns, șopti Mieluț, arătîndu-i prin ceață platoul unduit. id. V. L. 86. ♦ (Despre sunete) Modulat, mlădios. Hagi Curti reia, cu o voce unduită, mult prelungită. CAMIL PETRESCU, O. II 256. – Variantă: undoiet, -ă (EMINESCU, N. 64) adj.

UNDOI vb. IV v. undui.

UNDOIA vb. I v. undui.

UNDUI, unduiesc, vb. IV. Intranz. (Despre suprafața apelor; la pers. 3) A face unde, a se propaga în formă de unde. ♦ P. gener. A se mișca asemenea undelor unei ape. [Var.: undoia vb. I, undoi vb. IV] – Undă + suf. -ui (după fr. ondoyer).

undui2 vt [At: CV 1952, nr. 1, 34 / Pzi: ~esc / E: nct] (Reg) A ierta.

undui1 vi [At: BARCIANU / V: ondoia, ~doi, ~doia, ~a / Pzi: ~esc / E: undă + -ui cf fr ondoyer] 1 vi (D. suprafața apelor) A face valuri Si: a unda (1). 2 vi (D. ape curgătoare) A curge șerpuind. 3 vi (Pan) A ondula. 4 vi (Pan) A forma (în mișcare) o linie ondulată Si: a șerpui. 5-6 vir (Pan; d. păr) A avea sau a face (în mișcare) unde.

UNDUI, unduiesc, vb. IV. Intranz. (Despre suprafața apelor; la pers. 3) A face unde, a se propaga în formă de unde. ♦ P. gener. A se mișca asemenea undelor unei ape. [Var.: undoia vb. I. undoi vb. IV] – Undi + suf. -ui; (după fr. ondoyer).

UNDUI, unduiesc, vb. IV. Intranz. (Despre suprafața apelor) A face unde; (despre ape curgătoare) a curge cu cotituri, șerpuit. Cum unduiește Volga. TULBURE, V. R. 36. ◊ (Prin analogie) Lanurile de grîu argintii unduiau blînd și foșneau abia auzit. DUMITRIU, N. I 115. Era ș-o mișcare a mijlocului, care făcea să-i unduiască... rochia ca bătută de vînt. SADOVEANU, P. S. 163. Păpurișul cînta, unduia în bătaia vîntului. SANDU-ALDEA, U. P. 198. (Refl.) Pe umeri și pe spate, părul negru se unduia într-o revărsare ușoară. MIHALE, O. 501. – Variantă: undoi (EMINESCU, N. 48) vb. IV.

A SE UNDUI se ~iește intranz. rar A avea valuri; a căpăta formă de unde; a se ondula. /undă + suf. ~ui

A UNDUI ~iește 1. intranz. 1) (despre ape) A face unde; a avea valuri mici. 2) (despre lanuri) A se mișca ca valurile unei ape sub adierea vântului; a ondula. 2. tranz. A face să se unduiască. /undă + suf. ~ui

ondoì v. a undula: negrele-i bucle ondoaie’n zefire EM. (= fr. ondoyer).

unduì v. a se ridica ca undele mării: fruntea de bucle unduind EM. (= fr. ondoyer).

*unduléz v. intr. (lat. úndulo, -áre, după undulatus, undulat). Tălăzuĭesc, mă mișc (mă legăn) ca valurile marĭ: lanu de grîŭ undulează la suflarea vîntuluĭ. – Falsificațiunĭ cărturăreștĭ: a ondoĭa, a unduĭa și a undui (după fr. ondover): rochia-ĭ încrețită foșnea, unduĭa și fîlfîĭa pin odăĭ (Sadov. VR. 1911, 1, 15), grîŭ unduĭat de abureala vîntuluĭ (Chir. CL. 1910, 315). V. văluĭesc 2.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

undui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unduiesc, 3 sg. unduiește, imperf. 1 unduiam; conj. prez. 1 sg. să unduiesc, 3 să unduiască

undui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unduiesc, imperf. 3 sg. unduia; conj. prez. 3 să unduiască

undui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unduiesc, imperf. 3 sg. unduia; conj. prez. 3 sg. și pl. unduiască

undui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unduiesc, conj. unduiască)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UNDUIT adj. v. armonios, melodic, melodios, muzical, sonor, unduios.

unduit adj. v. ARMONIOS. MELODIC. MELODIOS. MUZICAL. SONOR. UNDUIOS.

UNDUI vb. 1. a (se) învălura, a (se) ondula. (Vântul ~ luciul apei.) 2. a (se) cuta, a (se) încreți, a tremura, (glumeț) a (se) zbârli. (Suprafața apei se ~ de vânt.) 3. (fig.) a râura. (Părul îi ~.)

UNDUI vb. 1. a (se) învălura, a (se) ondula. (Vîntul ~ luciul apei.) 2. a (se) cuta, a (se) încreți, a tremura, (glumeț) a (se) zbîrli. (Suprafața apei se ~ de vînt.) 3. (fig.) a rîura. (Părul îi ~.)

Intrare: unduit
unduit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • unduit
  • unduitul
  • unduitu‑
  • undui
  • unduita
plural
  • unduiți
  • unduiții
  • unduite
  • unduitele
genitiv-dativ singular
  • unduit
  • unduitului
  • unduite
  • unduitei
plural
  • unduiți
  • unduiților
  • unduite
  • unduitelor
vocativ singular
plural
undoiet adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • undoiet
  • undoietul
  • undoietu‑
  • undoie
  • undoieta
plural
  • undoieți
  • undoieții
  • undoiete
  • undoietele
genitiv-dativ singular
  • undoiet
  • undoietului
  • undoiete
  • undoietei
plural
  • undoieți
  • undoieților
  • undoiete
  • undoietelor
vocativ singular
plural
unduiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
undoiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: undui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • undui
  • unduire
  • unduit
  • unduitu‑
  • unduind
  • unduindu‑
singular plural
  • unduiește
  • unduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • unduiesc
(să)
  • unduiesc
  • unduiam
  • unduii
  • unduisem
a II-a (tu)
  • unduiești
(să)
  • unduiești
  • unduiai
  • unduiși
  • unduiseși
a III-a (el, ea)
  • unduiește
(să)
  • unduiască
  • unduia
  • undui
  • unduise
plural I (noi)
  • unduim
(să)
  • unduim
  • unduiam
  • unduirăm
  • unduiserăm
  • unduisem
a II-a (voi)
  • unduiți
(să)
  • unduiți
  • unduiați
  • unduirăți
  • unduiserăți
  • unduiseți
a III-a (ei, ele)
  • unduiesc
(să)
  • unduiască
  • unduiau
  • undui
  • unduiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • undoi
  • undoire
  • undoit
  • undoitu‑
  • undoind
  • undoindu‑
singular plural
  • undoiește
  • undoiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • undoiesc
(să)
  • undoiesc
  • undoiam
  • undoii
  • undoisem
a II-a (tu)
  • undoiești
(să)
  • undoiești
  • undoiai
  • undoiși
  • undoiseși
a III-a (el, ea)
  • undoiește
(să)
  • undoiască
  • undoia
  • undoi
  • undoise
plural I (noi)
  • undoim
(să)
  • undoim
  • undoiam
  • undoirăm
  • undoiserăm
  • undoisem
a II-a (voi)
  • undoiți
(să)
  • undoiți
  • undoiați
  • undoirăți
  • undoiserăți
  • undoiseți
a III-a (ei, ele)
  • undoiesc
(să)
  • undoiască
  • undoiau
  • undoi
  • undoiseră
unduia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ondoia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • undoia
  • undoiere
  • undoiat
  • undoiatu‑
  • undoind
  • undoindu‑
singular plural
  • undoia
  • undoiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • undoiez
(să)
  • undoiez
  • undoiam
  • undoiai
  • undoiasem
a II-a (tu)
  • undoiezi
(să)
  • undoiezi
  • undoiai
  • undoiași
  • undoiaseși
a III-a (el, ea)
  • undoia
(să)
  • undoieze
  • undoia
  • undoie
  • undoiase
plural I (noi)
  • undoiem
(să)
  • undoiem
  • undoiam
  • undoiarăm
  • undoiaserăm
  • undoiasem
a II-a (voi)
  • undoiați
(să)
  • undoiați
  • undoiați
  • undoiarăți
  • undoiaserăți
  • undoiaseți
a III-a (ei, ele)
  • undoia
(să)
  • undoieze
  • undoiau
  • undoia
  • undoiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

unduit, unduiadjectiv

  • 1. rar Care are (sau dă iluzia că are) valuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: unduios
    • format_quote Împrejur era cîmpia unduită, cu cline prelungi, vărgate de arături și miriști. DUMITRIU, N. 223. DLRLC
    • format_quote Am ajuns, șopti Mieluț, arătîndu-i prin ceață platoul unduit. DUMITRIU, V. L. 86. DLRLC
etimologie:
  • vezi undui DEX '98 DEX '09

undui, unduiescverb

  • 1. unipersonal (Despre suprafața apelor) A face unde, a se propaga în formă de unde. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Cum unduiește Volga. TULBURE, V. R. 36. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare A se mișca asemenea undelor unei ape. DEX '09 DEX '98 NODEX
      • format_quote Lanurile de grîu argintii unduiau blînd și foșneau abia auzit. DUMITRIU, N. I 115. DLRLC
      • format_quote Era ș-o mișcare a mijlocului, care făcea să-i unduiască... rochia ca bătută de vînt. SADOVEANU, P. S. 163. DLRLC
      • format_quote Păpurișul cînta, unduia în bătaia vîntului. SANDU-ALDEA, U. P. 198. DLRLC
      • format_quote reflexiv Pe umeri și pe spate, părul negru se unduia într-o revărsare ușoară. MIHALE, O. 501. DLRLC
  • 2. rar A avea valuri; a căpăta formă de unde; a se ondula. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.