UNDUÍRE, unduiri, s. f. Acțiunea de a undui și rezultatul ei; mișcare în unde, în valuri sau, p. gener., asemenea undelor unei ape. ♦ Fig. Modulare, vibrare, mlădiere a unui sunet, a vocii. – V. undui.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

UNDUÍRE s. învălurare, ondulare. (~ suprafeței unei ape.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

unduíre s. f., g.-d. art. unduírii; pl. unduíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UNDUÍ, unduiesc, vb. IV. Intranz. (Despre suprafața apelor; la pers. 3) A face unde, a se propaga în formă de unde. ♦ P. gener. A se mișca asemenea undelor unei ape. [Var.: undoiá vb. I. undoí vb. IV] – Undi + suf. -ui; (după fr. ondoyer).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A UNDUÍ ~iéște 1. intranz. 1) (despre ape) A face unde; a avea valuri mici. 2) (despre lanuri) A se mișca ca valurile unei ape sub adierea vântului; a ondula. 2. tranz. A face să se unduiască. /undă + suf. ~ui
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE UNDUÍ se ~iéște intranz. rar A avea valuri; a căpăta formă de unde; a se ondula. /undă + suf. ~ui
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UNDUÍ vb. 1. a (se) învălura, a (se) ondula. (Vântul ~ luciul apei.) 2. a (se) cuta, a (se) încreți, a tremura, (glumeț) a (se) zbârli. (Suprafața apei se ~ de vânt.) 3. (fig.) a râura. (Părul îi ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

unduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. unduiésc, imperf. 3 sg. unduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. unduiáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink