UNANIMITÁTE s. f. Acord total de idei, de opinii, de sufragii; totalitate de persoane. ◊ Loc. adv. În (sau cu) unanimitate = cu aprobarea tuturor, fără ca nimeni să aibă altă părere, altă atitudine. – Din fr. unanimité, lat. unanimitas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

UNANIMITÁTE f. 1) Caracter unanim. 2) Expresie a comunității de opinie a membrilor unei colectivități; consimțământ general. ◊ În ~ cu aprobarea tuturor; cu toții. /<fr. unanimité, lat. unanimitas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UNANIMITÁTE s.f. Unitate de idei, de sentimente etc.; acord, înțelegere deplină (între toți). ♦ În unanimitate = în mod unanim. ♦ Rezultatul potrivirii depline de vederi; calitatea de a fi unanim. [Cf. fr. unanimité, lat. unanimitas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

UNANIMITÁTE s. f. acord, unitate de idei, de sentimente etc.; totalitate de persoane. ♦ în ~ = în mod unanim. ◊ rezultatul potrivirii depline de vederi; calitatea de a fi unanim. (< fr. unanimité, lat. unanimitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

UNANIMITÁTE s. 1. (înv.) conglăsuire. (S-a constatat ~ în privința ...) 2. totalitate. (A obținut ~ voturilor.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

unanimitáte s. f., g.-d. art. unanimității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink