ÚNU, ÚNA num. card. (Când precedă un substantiv are forma un, o; când ține locul unui substantiv are forma unul, una) 1. (Adesea substantivat) Primul număr din seria numerelor naturale, care reprezintă unitatea și se indică prin cifrele 1 și I. ◊ (În corelație cu „doi”, dă ideea de aproximație) Vei petrece o zi sau două. ◊ Loc. adj. Tot unul și unul = numai oameni sau lucruri de valoare, deosebite. ◊ Loc. adv. (Fam.) De unul singur = izolat; individual; fără însoțitor. Până la unul = toți, în unanimitate. (Sudat; cu formă feminină și valoare neutră) întruna sau tot întruna = mereu. ◊ Expr. (Pop.) A merge una = a merge alături, nedespărțiți. A fi (sau a face pe cineva) una cu cineva ori cu ceva = a fi (sau a face să fie) la fel cu altul; a egaliza, a uniformiza. A o ține una (și bună) = a nu ceda, a fi perseverent, a se încăpățâna în susținerea unei păreri. ◊ (Adjectival) Are un an. (Eliptic, indicând ora, ziua etc.) Acum e unu. ◊ (Substantivat, m.) Scrie un unu. ♦ (Cu valoare de num. ord.) Prim, întâi. Tomul unu. ♦ (Precedat de „câte”, formează num. distributiv corespunzător) Venea numai câte unul să mă vadă. ♦ Loc. adv. Câte unul-unul sau unul câte unul = succesiv, pe rând. ◊ (În corelație cu „doi”, dă ideea de aproximație) Mai trăsese câte-o dușcă-două de rachiu. 2. (Adjectival) Singur, unic. ◊ (Folosit pentru întărirea pronumelui personal) Eu unul mă duc să deschid ușa. 3. (Adjectival) Același, identic. Suntem la un gând amândoi. 4. (Precedat de o negație sau în propoziții negative) Nimeni. [Gen.-dat. unuia, uneia sau (când are forma un, o) unui, unei] – Lat. unus, -a.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÚNUL, ÚNA, unii, unele, pron. nehot. 1. (Ține locul unui substantiv, fără a da o indicație precisă asupra obiectului) Să cântăm una de jale. * Expr. Asta-i încă una! sau asta încă-i una! exclamație de mirare (față de comunicarea unui fapt surprinzător sau neobișnuit) sau de nemulțumire (în legătură cu o întâmplare neplăcută). ◊ (În alternanță cu „altul” sau cu sine însuși) Unul are ureche muzicală, unul are glas frumos. ◊ (În corelație cu „altul”, exprimă un raport de reciprocitate) Își luară ziua bună unul de la altul. ♦ Cineva; oarecare. ◊ (Cu determinări care indică mai precis sensul substantivelor înlocuite) Deveni una din cele mai frumoase provincii. ◊ (Cu nuanță peiorativă, folosit de obicei pe lângă nume de persoană) Unu', Iorgu Badea. ♦ (În alternanță cu „altul”) Primul, întâiul. 2. (La pl.) O parte din... ♦ (Adjectival) Niște, anumiți. 3. (Cu formă feminină și valoare neutră) Ceva. A-și pune una în gând. * Expr. (Cu) una cu alta = compensându-se (împreună). [Gen.-dat. sg. unuia, uneia, pl. unora] – Din unu, una.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÚNULEA, ÚNA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; în numerale ordinale compuse, indicând unitatea care urmează după zeci, sute, mii etc.; de obicei adjectival) A treizeci și una pagină. - Unu + le + a.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÚNU¹ m. 1) Număr constând dintr-o unitate. 2) Cifra 1 sau I. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<lat. unus, ~a
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÚNU² úna num. card. 1) (când determină un substantiv, sunt folosite formele un, o) Primul număr care stă la baza numerotației și reprezintă o cantitate egală cu o unitate; trei minus doi. 2) (cu valoare de num. ord.) Care precedă pe al doilea; întâi. /<lat. unus, ~a
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÚNUL úna (únii, únele) pron. nehot. 1) la sing. Cineva. 2) la pl. O parte din. ◊ ~ mai bun (frumos, deștept etc.) decât altul toți la fel de buni (frumoși, deștepți etc.). ~ ca ~ (sau ~ ca altul) fără deosebire; deopotrivă. Până una-alta între timp. A da toate pe una a supune întreaga activitate unui singur scop. A ști (sau a o ține) una și bună a persista într-o opinie. /<lat. unus, una
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÚNULEA úna num. ord. (numai în componența unui numeral compus din zeci, sute ș.a.m.d. și unitate) Care ocupă locul indicat de numărul unu în ordinea numărării. Al treizeci și ~. A treizeci și una. /unu + le + a
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

UNUL pron. careva, cineva, oarecare, vreunul, (pop.) cinevașileă, (înv. și reg.) oarecine, oareșicine, (înv.) cinevași, neștine. (~ dintre ei a întârziat.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

díntr-o prep. + art. sau + num.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

díntr-un prep. + art. sau + num.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

douăzéci și únu num. m., f. douăzéci și úna
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

douăzéci și únulea (precedat de al) num. m., f. a douăzéci și úna
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

într-o prep. + art. sau + num.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

î́ntr-un prep. + art. sau + num.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

nici únul pr. m., g.-d. nici únuia; pl. nici únii, g.-d. nici února
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

príntr-o prep. + art. sau + num.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

príntr-un prep. + art. sau + num.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tot úna adv. + adv. (ține-o înainte tot una), adv. + num. (tot una și una)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

un num. m. cu valoare de adj., g.-d. únui; f. o, g.-d. únei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

únu num. m., g.-d. únuia; f. úna, g.-d. úneia
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

únul pr. m., g.-d. únuia, pl. únii; f. sg. úna, g.-d. úneia, pl. únele, g.-d. m. și f. února
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

únulea (precedat de al + num.) num. m. (al o sută ~), f. úna (a o sută ~ )
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

FORMULA 1, tip de automobile de curse de mare viteză, cu un singur loc, destinate competițiilor în circuit sau pe parcursuri ferme. În fiecare an se desfășoară Campionatul mondial al mărcilor și piloților de F. 1, pe parcursul a 16 mari circuite (pentru care se acordă Mari premii și punctaje), selecționați după timpul obținut în calificări. Mari campioni ai F. 1: M. Fangio, E. Fittipaldi, J. Stewart, N. Lauda, A. Prost, N. Mansell, A. Senna, M. Schumacher.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

OMNES UNA MANET NOX (lat.) pe toți ne așteaptă aceași noapte – Horațiu, „Ode,” I, 28, 15. Cu toții suntem muritori.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

UNA SALUS VICTIS: NULLAM SPERARE SALUTEM (lat.) o e singură salvare pentru cei învinși: să nu spere în nici o salvare – Vergiliu, „Eneida”, II, 354. Îndemn adresat de Enea luptătorilor săi în ultima noapte a Troiei, spre a le trezi curajul.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

una corda (loc it. „o coardă”; fr. pèdale douce; germ. mit Verschiebung). V. coarda.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

Unul născut s. m. Atribut care se dă lui Dumnezeu-Fiul, fixat în Simbolul de credință.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-i trage (cuiva) una de adoarme în Gara de Nord / de joacă zaruri cu măselele din gură / de se plictisește în aer expr. (adol.) a lovi (pe cineva), a bate (pe cineva) rău.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a se uita cu un ochi la făină și cu unul la slănină expr. (pop.) a fi sașiu, a suferi de strabism.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

a-și scoate ochii unul altuia expr. 1. a se certa, a se bate. 2. a-și imputa, a-și reproșa.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

NOTA UNU baston, chibrit, toiagul lui Moise.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

pentru unii mumă, pentru alții ciumă expr. (pop.) care este părtinitor în relațiile cu oamenii.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

rude de gradul unu expr. (deț.) deținuți din aceeași celulă, care au relații homosexuale.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

una mare expr. 1. halbă de bere (în contrast cu țapul). 2. o sută de mililitri de băutură spirtoasă (în contrast cu cinzeaca). 3. ceașcă mare de cafea. 4. (deț.) pâră sau informație importantă furnizată gardienilor.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

una mică expr. 1. țap de bere (în contrast cu halba). 2. cinzeacă de băutură spirtoasă. 3. ceașcă mică de cafea. 4. (er.) contact sexual rapid. 5. (deț.) pâră sau informație de mică importanță.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

un oarecare expr. (peior.) un om fără / lipsit de importanță.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink