33 de definiții pentru umple

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UMPLE, umplu, vb. III. 1. Tranz. A face ca un recipient, o cavitate etc. să fie pline; a băga înăuntru (până la refuz); p. ext. a face să conțină o cantitate oarecare din ceva. ◊ Expr. A-și umple burta (sau pântecele) = a mânca mult. A-și umple buzunarele = a câștiga bani mulți. (Refl. pas.) S-a umplut paharul = s-au adunat prea multe necazuri; nu se mai poate suporta situația de acum. 2. Tranz. Fig. A copleși pe cineva, a face să se simtă apăsat (de un sentiment, de o senzație). Refl. I se umple inima de bucurie. 3. Tranz. A introduce într-un înveliș de aluat, de carne, de legume etc. un preparat culinar, pentru a pregăti anumite mâncăruri. ♦ (Rar) A îmbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce, aromat). 4. Tranz. A răspândi un miros într-un anumit spațiu. ♦ A răspândi sunete, zgomote. ◊ Expr. A umple satul (ori lumea, urechile lumii) = a face să știe, să afle toată lumea. 5. Tranz. A ocupa, a acoperi o suprafață, o întindere, o încăpere etc. ◊ Refl. S-a umplut grădina de flori. 6. Tranz. și refl. A (se) murdări, a (se) mânji; fig. a (se) contamina, a (se) molipsi. [Var.: (înv. și pop.) umplea vb. II, împle vb. III] – Lat. implere.

umple [At: PSALT. HUR. 53723 / V: (îvp) ~a, im~, împlea, (reg) imple / Pzi: ~lu, (reg) umpliu / Ps: 4 și (înv) -lum; Cj: 3 și (rar) ~plă / Grz: și (înv) -lund / E: ml implere] 1 vt (C. i. vase, recipiente, cavități, spații, încăperi etc.) A băga înăuntru (până sus). 2 vt (Pex; c. i. vase, recipiente, cavități, spații, încăperi) A face să conțină o anumită cantitate din ceva. 3 vt (Îe) A ~ ras sau a i (se) ~ ochi A umple (1) până sus. 4 vt (Îe) A-și ~ burta (sau pântecele) A mânca sau a bea mult. 5 vt (Îe) A ~ burta (cuiva) A sătura (pe cineva). 6 vt (Îe) A-și ~ buzunarele A câștiga bani mulți. 7 vt (Îae) A se îmbogăți. 8-9 vtrp (Îe) A (se) ~ paharul (sau urciorul) A pricinui un ultim neajuns1 care întrece limita suportabilului. 10 vt (Îe) A ~ (cuiva) ochii de lacrimi A face (pe cineva) să plângă. 11 vt (Îe) A ~ capul (cuiva) A face să intre în minte o idee, insistând asupra ei. 12 vt (Îae) A ameți cu vorbe. 13 vt (Îe) A ~ (cuiva) gura A face (pe cineva) să tacă. 14 vt (Pop; îe) A ~ borș A pune la fermentat tărâțe cu apă și naia, pentru a obține borș. 15 vt (Reg; îe) A ~ varză A pune varza la acrit în butoi, în apă cu sare. 16 vt (Reg; îe) A ~ flori A pune la macerat în apă caldă flori sau frunze, pentru a prepara vopsele vegetale. 17 vt (Îrg; îe) A ~ pușcăria (sau ocna etc.) A fi închis. 18 vr (Îe) A i se ~ (cuiva) ochii de lacrimi (sau, gmț, de zamă) A i se umezi (cuiva) ochii. 19 vr (Rar; îe) A i se ~ (cuiva) ochii de văpaie A se însufleți. 20 vr (Rar; îe) A i se ~ (cuiva) capul de sânge A se înfuria foarte tare. 21 vr (Reg; îe) A i se ~ (cuiva) sacul A umple (6). 22 vr (Reg; îae) A umple (7). 23 vr (Îe) A se ~ de suflet A gâfâi (1). 24 vr (Îae) A se mai însufleți după o cădere fizică sau materială. 25 vt A adăuga lichid. 26 vt (C. i. arme, mai ales de foc) A încărca. 27 vt(a) A întregi. 28 vt A introduce într-un înveliș de aluat, de carne, de legume etc. un preparat culinar, pentru a pregăti o mâncare. 29 vt (Rar) A îmbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce, aromat). 30 vt A pune într-o învelitoare paie, pene etc. pentru a face saltele, perne etc. 31 vr (D. corpul omenesc sau părți ale corpului) A se îngrășa. 32 vt (Fig; adesea udp „de”) A copleși (1). 33 vt (Îe) A ~ (pe cineva) de sperieți (sau de groază) A îngrozi. 34 vt (Îe) A ~ (pe cineva) lacrimile (sau plânsul) A podidi (pe cineva) plânsul. 35 vr A fi copleșit. 36 vt A impresiona (puternic) Si: a emoționa , a mișca, a tulbura. 37-38 vtr (C. i. o suprafață, o întindere; adesea udp „de” sau „cu”; șfg) A (se) ocupa. 39-40 vtr (C. i. hârtii, caiete etc.) A (se) acoperi cu scriere, cu desene etc. 41 vt (Iuz; îe) A ~ o chitanță (sau o hârtie, o poliță) A completa o chitanță (hârtie, poliță) cu datele necesare. 42 vt (Rar) A acoperi cu cusături o pânză. 43 vt (C. i. teritorii, ținuturi etc.; șfg) A popula. 44 vt (Udp „de” sau „cu”) A răspândi un miros într-o încăpere, într-un spațiu etc. 45 vr A face să aibă un anumit miros. 46-47 vtr (Subiectul indică sunete, zgomote etc.) A cuprinde un spațiu. 48 vt (Subiectul indică o sursă de sunete) A răspândi. 49-50 vtr (Îe) A ~ satul (sau locul, lumea, rar, urechile lumii etc.) sau vr a se ~ locul A răspândi (un zvon, o știre etc.). 51 vt (Îvr) A ~ urechile (cuiva) A face să intre în mintea cuiva o idee, insistând asupra ei. 52-53 vtr A (se) acoperi cu o materie care murdărește sau strică Si: a (se) păta, a (se) murdări, a (se) mânji. 54 vt (Îe) A ~ (pe cineva) de noroi1 A calomnia. 55 vt (Îe) A ~ (pe cineva) de sânge (sau, glumeț, de borș) A lovi până îl podidește sângele. 56 vt (Fig; îae) A reduce la tăcere. 57 vt (Fig; îae) A face de mșine. 58 vt (Reg; îe) A-l ~ (pe cineva) sângele pe nas (sau borșul (cel roș), rar, zărul) A-l năpădi (pe cineva) sângele pe nas. 59 vt (Reg; îe) A ~ (pe cineva) zădugul A fi plin de sudoare. 60-61 vtr (C. i. pureci, păduchi etc.) A acoperi o (întreagă) suprafață. 62-63 vtr A (se) contamina (3). 64 vr (Rar) A se îmbiba. 65 vt (Fig; c. i. bani, damri etc.) A încărca (pe cineva). 66-67 vtr (Fig; c. i. bani, daruri etc.) A (se) umple (7). 68 vt (Îe) A ~ (pe cineva) de bogdaproste A certa (1) (pe cineva). 69 vt (Îae) A înfrunta cu vorba. 70 vt (Îae) A cicăli (1). 71-72 vtr (Îe) A (se) ~ de bogdaproste (sau de pricopseală, de brânză, de borș, de Filipești, de București etc.) A nu trage nici un folos. 73 vt (Îe) A ~ (pe cineva) de rușine A compromite (1). 74 vr (Rar) A se ~ (cuiva) de păcat A face ceva condamnabil. 75-76 vtr (Îrg; c. i. ani, zile etc.) A (se) împlini. 77 vr A trece un timp de ... (până la o dată fixă) Si: a se împlini, a veni sorocul. 78 vr (Înv; îe) A i se îm~ (cuiva) sama A ajunge la scadență. 79-80 vtr (Îrg) A (se) îndeplini. 81-82 vtr (Înv; c. i. dorințe) A (se) îndeplini. 83 vt (Îrg; c. i. datorii, obligații bănești etc.) A achita (1). 84 vr (Îrg; d. prorociri, prevestiri etc.) A se realiza.

UMPLE, umplu, vb. III. 1. Tranz. A face ca un recipient, o cavitate etc. să fie pline; a băga înăuntru (până sus); p. ext. a face să conțină o cantitate oarecare din ceva. ◊ Expr. A-și umple burta (sau pântecele) = a mânca mult. A-și umple buzunarele = a câștiga bani mulți. (Refl. pas.) S-a umplut paharul = s-au adunat prea multe necazuri; nu se mai poate suporta situația de acum. 2. Tranz. Fig. A copleși pe cineva, a face să se simtă apăsat (de un sentiment, de o senzație). ◊ Refl. I se umple inima de bucurie. 3. Tranz. A introduce într-un înveliș de aluat, de carne, de legume etc. un preparat culinar, pentru a pregăti anumite mâncăruri. ♦ (Rar) A îmbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce, aromat). 4. Tranz. A răspândi un miros într-un anumit spațiu. ♦ A răspândi sunete, zgomote. ◊ Expr. A umple satul (ori lumea, urechile lumii) = a face să știe, să afle toată lumea. 5. Tranz. A ocupa, a acoperi o suprafață, o întindere, o încăpere etc. ◊ Refl. S-a umplut grădina de flori. 6. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu o substanță dăunătoare, murdară etc.; fig. a (se) contamina, a (se) molipsi. [Var.: (Înv. și pop.) umplea vb. II, împle vb. III] – Lat. implere.

UMPLE, umplu, vb. III. Tranz. 1. (Cu privire la recipiente sau la cavități) A face să fie plin (mai ales cu un lichid), a băga înăuntru (pînă la gură); p. ext. a face să conțină o cantitate oarecare din ceva. Cotrobăia prin cazan și își umplea strachina cu ce era mai bun. SADOVEANU, O. VI 169. Umple groapa cu jaratec și cu lemne putregăioase. CREANGĂ, P. 29. ◊ (Prin analogie cu o cavitate) S-au dus amîndoi, și ea și-a umplut brațele cu ramuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 102. ◊ Fig. Stelele umpleau văzduhul. SADOVEANU, O. III 398. Umplea capul bietului băiat cu toate fleacurile. VLAHUȚĂ. N. 15. Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii. EMINESCU, O. I 149. ◊ Expr. A-și umple burta (sau pîntecele) = a se îndopa cu mîncare. A-și umple buzunarele = a cîștiga bani mulți. A umple paharul = a pricinui cuiva un neajuns care întrece ceea ce poate el suporta; a pune vîrf. Incidentul de sus venise numai să umple paharul. C. PETRESCU, Î. II 149. Gara... cu înghesuiala unor oameni grăbiți și brutali venea numai bine să umple paharul. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 7. (Refl..) A i se umple cuiva ochii de lacrimi = a începe să plîngă, a avea ochii umezi. Moșneagul, cînd a văzut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi de bucurie. CREANGĂ, P. 291. Ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor. EMINESCU, N. 5. Copila se sculă în picioare de mînie și ochii i se umplură de lacrimi. ALECSANDRI, O. P. 223. (Tranz., inversînd raportul dintre părțile propoziției) Lacrimile îi umplură ochii. NEGRUZZI, S. I 50. ◊ Refl. (Poetic) Luna se înălțase, nouri treceau pe deasupra ei umplîndu-se de lumină vînătă. SADOVEANU, O. VI 15. În fața noastră soarele apune, valea se umple de umbră. VLAHUȚĂ, O. A. 179. 2. Fig. A copleși pe cineva, a face că cineva să se simtă cuprins sau apăsat (de un sentiment, de o senzație etc.). Grăbind spre han, Vitoria simțea cum o umplu gînduri și hotărîri nebiruite. SADOVEANU, B. 85. Am să-ți spun o veste care a să te umple de bucurie. NEGRUZZI, S. I 18. Ochii tăi cei negrișori umple-mi trupul de fiori. jJARNÍK-BÎRSEANU, D. 31. ◊ Expr. A umple pe cineva de sperieți = a îngrozi. Apoi dă, mamă! vezi, i-a umplut de spărieți. CREANGĂ, P. 28. ◊ Refl. I se umplea inima de mîndrie. ISPIRESCU, L. 39. Cînd se duce împăratul și vede cum se împlinise de bine poronca lui, se umple de bucurie. CREANGĂ, P. 265. 3. A (mai) adăuga apă (sau alt lichid) pentru a face să fiarbă mîncarea. Să ai grijă, bătrîno, să mai umpli oala cu fasole. STĂNOIU, C. I 66. ◊ Expr. A umple borș = a pune la fermentat tărîțe amestecate cu apă și cu maia, pentru a obține borșul cu care se prepară anumite mîncări. Lelița cu șorțul roș Nu știe să umple borș. POP. (Regional) A umple flori = a pune la macerat flori sau frunze, turnînd peste ele apă caldă, pentru a prepara anumite vopsele. ♦ A introduce într-un înveliș (de aluat, de anumite legume etc.) un preparat culinar (pentru a pregăti anumite mîncări). Nu știu cum îi cade un urs mare din sîn și de-a dura prin clasă; nu de cei pe care-i joacă ursarii, ci de mămăligă, umplut cu brînză, rotund, prăjit pe jaratic. CREANGĂ, A. 77. ♦ (Rar) A îmbiba un preparat culinar cu un lichid dulce sau aromat. Cocoșei de zahăr umpluți cu sirop. I. BOTEZ, ȘC. 86. 4. A răspîndi (mirosuri, parfumuri) într-un spațiu, într-o încăpere. Cind bate vîntul din jos, Umple casa de miros. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 17. (În forma împle) Busuioc și mint’ uscată Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată. EMINESCU, O. I 84. Împlu aerul văratic de mireasmă și răcoare A popoarelor de muște sărbători murmuitoare. id. ib. 85. ◊ Refl. Se umplu locul de un miros așa de frumos. ISPIRESCU, L. 39. ♦ (Despre sunete, zgomote sau despre un izvor de sunete) A cuprinde, a învălui un loc, un spațiu. Bocetele umplură văzduhul, clopotele umplură zările cu jalea lor. SADOVEANU, O. I 258. Statu- Palmă clătinat Umple lunca de-un lung vaier. ALECSANDRI, P. A. 188. ◊ Expr. A umple satul (lumea sau, rar, urechile lumii) = a răspîndi un zvon, o știre, o veste. A umplut urechile lumii c-ar fi luat c-o săgeată boldul de aur din vîrful cortului sultanului Albu. DELAVRANCEA, O. II 99. 5. (De obicei hiperbolic) A ocupa, a acoperi o suprafață, o întindere, o încăpere sau (prin restricție) un cadru. Oastea umplu ograda și toate ulițele din jur pînă la mari depărtări. SADOVEANU, O. VII 155. Căpitanul umplu așa, fără veste... ușa salonului plin de lume cu persoana sa bărboasă. HOGAȘ, H. 78. De dragostea unei regine frumoase, Umplut-ai pămîntul de oase! COȘBUC, P. II 194. ◊ (Poetic) Din cînd în cînd se uita la norii care umpleau cerul spre apus, rotunzi și trandafirii ca niște meri înfloriți, plutind fără trunchi în văzduh. DUMITRIU, N. 118. Nouri de jăratec și aur umpleau cu oștirile lor ceriul. EMINESCU, N. 48. ◊ Refl. S-a umplut Țara Moldovei de doamne și domnițe. SADOVEANU, F. J. 493. Din frunza care cade se umple-n mai cîmpia. EFTIMIU, Î. 180. Se umple ograda și livada moșneagului... de cirezi de vite. CREANGĂ, P. 68. (Poetic) Noaptea se umpluse de fulgere, ca un pumn de întuneric, în care roiesc mereu scînteile unui amnar. MIHALE, O. 507. Răsăritul se umplea de flacări. SADOVEANU, O. I 438. Aicea, p-aste ziduri, în liniște senină, Privesc cum orizontul se umple de făclii. ALEXANDRESCU, P. 23. ♦ A acoperi cu scrisul o hîrtie, un caiet etc. Numărul hîrtiilor umplute cu povești și însemnări sporește în chip vertiginos pe masa de brad. CĂLINESCU, E. 252. 6. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de» și indicînd materia, obiectul în discuție) A acoperi (pe cineva sau ceva) cu o substanță neplăcută, murdară, dăunătoare (v. mînji); fig. a contamina, a molipsi. Didesubtul scării [teatrului] este o boltă supt care butcile trec, pentru ca cei ce se scobor să nu fie umpluți de ploaie.KOGĂLNICEANU, S. 89. ◊ Expr. A umple pe cineva (sau, refl., a se umple) de bogdaproste v. bogdaproste. A umple (pe cineva sau, refl., a se umple) de brînză (sau de procopseală), se spune, ironic, despre cineva care n-a reușit într-o acțiune. Îl furase somnul cu fluierul în gură și merele pieriseră. – Ne-ai umplut de brînză și tu, îi zise tat-său. VISSARION, B. 13. De procopseală văz că mă umpluși. PANN, P. V. III 80. 7. (Rar) A face să fie complet, a completa; a împlini. [Rada] de-abia pe la Sîn-Petru Umple optsprăzece vremuri. COȘBUC, P. I 95. – Variante: umplea (SADOVEANU, O. VI 226), (regional) împlea vb. II, împle vb. III.

A UMPLE umplu tranz. 1) (recipiente, încăperi, suprafețe etc.) A face să fie plin (până la limită). ~ borcanul cu apă. ~ odaia cu miros neplăcut.A(-și) ~ buzunarele a câștiga bani mulți, de obicei în mod ilicit. A(-și) ~ burta (sau pântecele) a mânca prea mult. 2) (învelișuri de carne, de aluat, de legume etc.) A completa introducând înăuntru un anumit preparat culinar (tocat). ~ o rață cu hrișcă.~ borș a pune la fermentat tărâțe amestecate cu huște și apă clocotită. 3) A face să se umple. /<lat. implere

A SE UMPLE mă umplu intranz. 1) (urmat de un complement indirect cu prepoziția de) A se acoperi parțial sau peste tot. ~ tot de grăsime. ~ de cornuți. 2) fig. (urmat de denumirea unei boli) A se îmbolnăvi venind în contact cu o sursă de infecție; a se molipsi; a se infecta; a se contamina; a se contagia. 3) fig. A fi cuprins total. ~ de ciudă. ~ de bucurie. /<lat. implere

ÎMPLE vb. III v. umple.

UMPLEA vb. II v. umple.

împle vtr [At: DA ms / V: ~a / Pzi: împlu / E: în- + umple[1]] 1-2 A umple.

  1. După DER, forma împle este anterioară lui umple. — Octavian Mocanu

UMPLEA vb. II. v. umple.[1]

  1. Formele flexionare absente sunt înlocuite de cele ale verbului a umple. gall

umpleà v. 1. a face plin: a umplea un sac; 2. a scrie pe un loc alb: a umplea o coală; 3. a mânji: l’a umplut cu noroiu. [Lat. IMPLERE].

úmplu și (nord) împlu, -út, a -eá v. tr. (lat. im-plére, pg. encher; it. [d. *implire] empire, pv. cat. umplir, fr. emplir, sp. enchir.El umple; să umple [îld. să *umplă]; umple! nu umplea!). V. cumplit). Fac plin: a umplea un sac cu făină, un butoĭ cu vin, un vagon cu soldațĭ, o pagină cu cuvinte, am umplut patru paginĭ scriind. Mînjesc, murdăresc: m’am umplut de făină ridicînd sacu. corectat(ă)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

umple (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. umplu, 3 sg. umple; conj. prez. 1 sg. umplu, 3 umple; ger. umplând; part. umplut

umple (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. umplu, 2 sg. umpli, 1 pl. umplem, 2 pl. umpleți, perf. s. 1 sg. umplui; ger. umplând; part. umplut

umple vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. umplu, 2 sg. umpli, 1 pl. umplem, 2 pl. umpleți; part. umplut

umple (ind. prez. 1 pl. umplem, 3 pl. umplu)

umplu, -pli 2, -plu 3 pl., -ple 3 conj., -plea inf.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UMPLE vb. v. contagia, contamina, infecta, împlini, molipsi.

UMPLE vb. 1. (înv.) a plini. (A ~ paharele.) 2. v. încărca. 3. v. înfunda. 4. v. astupa. 5. v. înțesa. 6. a (se) acoperi, a (se) încărca, (prin nordul Munt.) a (se) puiezi. (Grădina s-a ~ de flori.) 7. v. păta. 8. v. acoperi. 9. v. podidi. 10. v. năpădi.

umple vb. v. CONTAGIA. CONTAMINA. INFECTA. ÎMPLINI. MOLIPSI.

UMPLE vb. 1. (înv.) a plini. (A ~ paharele.) 2. a încărca, (Transilv.) a tecărui. (A ~ carul cu fîn.) 3. a îndopa, a înfunda. (A ~ soba cu lemne.) 4. a astupa. (A ~ o gaură, un șanț.) 5. a (se) împînzi, a (se) înțesa, (fig.) a (se) împăna. (Ulițele s-au ~ de lume.) 6. a (se) acoperi, a (se) încărca, (prin nordul Munt.) a (se) puiezi. (Grădina s-a ~ de flori.) 7. a (se) mînji, a (se) murdări, a (se) păta. (S-a ~ de noroi, de cerneală.) 8. a acoperi, a scălda. (O sudoare rece îi ~ trupul.) 9. a năpădi, a podidi, (reg.) a bucși, (înv.) a povedi. (L-a ~ sîngele.) 10. a copleși, a covîrși, a năpădi, (fig.) a inunda. (Lacrimile o ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

umple (-lu, -ut), vb.1. A face un obiect să fie plin. – 2. A îndopa, a îmbuiba, a îndesa. – 3. A împlini. – 4. A acoperi, a scălda în, a cufunda. – 5. A molipsi. – Var. umplea, înv. împle(a) și der. Mr. umplu, umplui, umpleare, megl. ampl’u. Lat. implēre (Șeineanu, Semasiol., 198; Pușcariu 1807; REW 4310), cf. vegl. emplar, it. empiere, prov., fr. emplir, sp. enchir[1], port. enchar. Ca și în cazul lui umfla, trecerea lui in-un- poate fi anterioară rom., cf. sard. úmprere, cat. umpir[2]. Schimbul de conjug. este modern și pare să se generalize în tendința actuală. – Der. umplutură, s. f. (ceea ce servește pentru a umple).

  1. Corect: henchir — Octavian Mocanu
  2. Corect: umplir — Octavian Mocanu

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

umple, umplu v. t. (d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie.

a o umple de sânge expr. 1. (în fotbal) a rata înscrierea unui gol. 2. (în alte sporturi pe echipe) a rata o fază de atac.

a umple chiseaua (cuiva) expr. (er.d. bărbați) a ejacula în vaginul partenerei de sex.

a umple de bogdaproste expr. (pop.) a certa cu asprime.

a umple de borș (pe cineva) expr. a bate (pe cineva) până la sângerare.

a umple mațu’ expr. a mânca pe săturate.

Intrare: umple
verb (VT621)
Surse flexiune: DOOM 2, DMLR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • umple
  • umplere
  • umplut
  • umplutu‑
  • umplând
  • umplându‑
singular plural
  • umple
  • umpleți
  • umpleți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • umplu
(să)
  • umplu
  • umpleam
  • umplui
  • umplusem
a II-a (tu)
  • umpli
(să)
  • umpli
  • umpleai
  • umpluși
  • umpluseși
a III-a (el, ea)
  • umple
(să)
  • umple
  • umplea
  • umplu
  • umpluse
plural I (noi)
  • umplem
(să)
  • umplem
  • umpleam
  • umplurăm
  • umpluserăm
  • umplusem
a II-a (voi)
  • umpleți
(să)
  • umpleți
  • umpleați
  • umplurăți
  • umpluserăți
  • umpluseți
a III-a (ei, ele)
  • umplu
  • umple
(să)
  • umple
  • umpleau
  • umplu
  • umpluseră
verb (VT515)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împlea
  • ‑mplea
singular plural
  • împleți
  • ‑mpleți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • împlem
  • ‑mplem
(să)
  • împlem
  • ‑mplem
a II-a (voi)
  • împleți
  • ‑mpleți
(să)
  • împleți
  • ‑mpleți
a III-a (ei, ele)
verb (VT515)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • umplea
singular plural
  • umpleți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • umplem
(să)
  • umplem
a II-a (voi)
  • umpleți
(să)
  • umpleți
a III-a (ei, ele)
verb (VT621)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împle
  • ‑mple
  • împlere
  • ‑mplere
  • împlut
  • ‑mplut
  • împlutu‑
  • ‑mplutu‑
  • împlând
  • ‑mplând
  • împlându‑
  • ‑mplându‑
singular plural
  • împle
  • ‑mple
  • împleți
  • ‑mpleți
  • împleți-
  • ‑mpleți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împlu
  • ‑mplu
(să)
  • împlu
  • ‑mplu
  • împleam
  • ‑mpleam
  • împlui
  • ‑mplui
  • împlusem
  • ‑mplusem
a II-a (tu)
  • împli
  • ‑mpli
(să)
  • împli
  • ‑mpli
  • împleai
  • ‑mpleai
  • împluși
  • ‑mpluși
  • împluseși
  • ‑mpluseși
a III-a (el, ea)
  • împle
  • ‑mple
(să)
  • împle
  • ‑mple
  • împlea
  • ‑mplea
  • împlu
  • ‑mplu
  • împluse
  • ‑mpluse
plural I (noi)
  • împlem
  • ‑mplem
(să)
  • împlem
  • ‑mplem
  • împleam
  • ‑mpleam
  • împlurăm
  • ‑mplurăm
  • împluserăm
  • ‑mpluserăm
  • împlusem
  • ‑mplusem
a II-a (voi)
  • împleți
  • ‑mpleți
(să)
  • împleți
  • ‑mpleți
  • împleați
  • ‑mpleați
  • împlurăți
  • ‑mplurăți
  • împluserăți
  • ‑mpluserăți
  • împluseți
  • ‑mpluseți
a III-a (ei, ele)
  • împlu
  • ‑mplu
  • împle
  • ‑mple
(să)
  • împle
  • ‑mple
  • împleau
  • ‑mpleau
  • împlu
  • ‑mplu
  • împluseră
  • ‑mpluseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

umple, umpluverb

  • 1. tranzitiv A face ca un recipient, o cavitate etc. să fie pline; a băga înăuntru (până la refuz). DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: băga
    • format_quote Cotrobăia prin cazan și își umplea strachina cu ce era mai bun. SADOVEANU, O. VI 169. DLRLC
    • format_quote Umple groapa cu jaratec și cu lemne putregăioase. CREANGĂ, P. 29. DLRLC
    • format_quote S-au dus amîndoi, și ea și-a umplut brațele cu ramuri. CAMIL PETRESCU, U. N. 102. DLRLC
    • format_quote figurat Stelele umpleau văzduhul. SADOVEANU, O. III 398. DLRLC
    • format_quote figurat Umplea capul bietului băiat cu toate fleacurile. VLAHUȚĂ. N. 15. DLRLC
    • format_quote figurat Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii și irozii. EMINESCU, O. I 149. DLRLC
    • format_quote reflexiv poetic Luna se înălțase, nouri treceau pe deasupra ei umplîndu-se de lumină vînătă. SADOVEANU, O. VI 15. DLRLC
    • format_quote reflexiv poetic În fața noastră soarele apune, valea se umple de umbră. VLAHUȚĂ, O. A. 179. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A face să conțină o cantitate oarecare din ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A-și umple burta (sau pântecele) = a mânca mult. DEX '09 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A-și umple buzunarele = a câștiga bani mulți. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • chat_bubble reflexiv pasiv S-a umplut paharul = s-au adunat prea multe necazuri; nu se mai poate suporta situația de acum. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Incidentul de sus venise numai să umple paharul. C. PETRESCU, Î. II 149. DLRLC
      • format_quote Gara... cu înghesuiala unor oameni grăbiți și brutali venea numai bine să umple paharul. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 7. DLRLC
    • chat_bubble reflexiv A i se umple cuiva ochii de lacrimi = a începe să plângă, a avea ochii umezi. DLRLC
      • format_quote Moșneagul, cînd a văzut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi de bucurie. CREANGĂ, P. 291. DLRLC
      • format_quote Ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor. EMINESCU, N. 5. DLRLC
      • format_quote Copila se sculă în picioare de mînie și ochii i se umplură de lacrimi. ALECSANDRI, O. P. 223. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Lacrimile îi umplură ochii. NEGRUZZI, S. I 50. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat A copleși pe cineva, a face să se simtă apăsat (de un sentiment, de o senzație). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: copleși
    • format_quote Grăbind spre han, Vitoria simțea cum o umplu gînduri și hotărîri nebiruite. SADOVEANU, B. 85. DLRLC
    • format_quote Am să-ți spun o veste care a să te umple de bucurie. NEGRUZZI, S. I 18. DLRLC
    • format_quote Ochii tăi cei negrișori umple-mi trupul de fiori. jJARNÍK-BÎRSEANU, D. 31. DLRLC
    • format_quote reflexiv I se umplea inima de mîndrie. ISPIRESCU, L. 39. DLRLC
    • format_quote reflexiv Cînd se duce împăratul și vede cum se împlinise de bine poronca lui, se umple de bucurie. CREANGĂ, P. 265. DLRLC
    • chat_bubble A umple pe cineva de sperieți = îngrozi. DLRLC
      sinonime: îngrozi
      • format_quote Apoi dă, mamă! vezi, i-a umplut de spărieți. CREANGĂ, P. 28. DLRLC
  • 3. tranzitiv A introduce într-un înveliș de aluat, de carne, de legume etc. un preparat culinar, pentru a pregăti anumite mâncăruri. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Nu știu cum îi cade un urs mare din sîn și de-a dura prin clasă; nu de cei pe care-i joacă ursarii, ci de mămăligă, umplut cu brînză, rotund, prăjit pe jaratic. CREANGĂ, A. 77. DLRLC
    • 3.1. rar A îmbiba un preparat culinar cu un lichid (dulce, aromat). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îmbiba
      • format_quote Cocoșei de zahăr umpluți cu sirop. I. BOTEZ, ȘC. 86. DLRLC
    • 3.2. A (mai) adăuga apă (sau alt lichid) pentru a face să fiarbă mîncarea. DLRLC
      • format_quote Să ai grijă, bătrîno, să mai umpli oala cu fasole. STĂNOIU, C. I 66. DLRLC
      • chat_bubble A umple borș = a pune la fermentat tărâțe amestecate cu huște și apă clocotită. DLRLC NODEX
        • format_quote Lelița cu șorțul roș Nu știe să umple borș. POP. DLRLC
      • chat_bubble regional A umple flori = a pune la macerat flori sau frunze, turnând peste ele apă caldă, pentru a prepara anumite vopsele. DLRLC
  • 4. tranzitiv A răspândi un miros într-un anumit spațiu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: răspândi
    • format_quote Cînd bate vîntul din jos, Umple casa de miros. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 17. DLRLC
    • format_quote Busuioc și mint’ uscată Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
    • format_quote Împlu aerul văratic de mireasmă și răcoare A popoarelor de muște sărbători murmuitoare. EMINESCU, O. 85. DLRLC
    • format_quote reflexiv Se umplu locul de un miros așa de frumos. ISPIRESCU, L. 39. DLRLC
    • 4.1. A răspândi sunete, zgomote. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Bocetele umplură văzduhul, clopotele umplură zările cu jalea lor. SADOVEANU, O. I 258. DLRLC
      • format_quote Statu-Palmă clătinat Umple lunca de-un lung vaier. ALECSANDRI, P. A. 188. DLRLC
    • chat_bubble A umple satul (ori lumea, urechile lumii) = a face să știe, să afle toată lumea. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A umplut urechile lumii c-ar fi luat c-o săgeată boldul de aur din vîrful cortului sultanului Albu. DELAVRANCEA, O. II 99. DLRLC
  • 5. tranzitiv A ocupa, a acoperi o suprafață, o întindere, o încăpere etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Oastea umplu ograda și toate ulițele din jur pînă la mari depărtări. SADOVEANU, O. VII 155. DLRLC
    • format_quote Căpitanul umplu așa, fără veste... ușa salonului plin de lume cu persoana sa bărboasă. HOGAȘ, H. 78. DLRLC
    • format_quote De dragostea unei regine frumoase, Umplut-ai pămîntul de oase! COȘBUC, P. II 194. DLRLC
    • format_quote poetic Din cînd în cînd se uita la norii care umpleau cerul spre apus, rotunzi și trandafirii ca niște meri înfloriți, plutind fără trunchi în văzduh. DUMITRIU, N. 118. DLRLC
    • format_quote poetic Nouri de jăratec și aur umpleau cu oștirile lor ceriul. EMINESCU, N. 48. DLRLC
    • format_quote reflexiv S-a umplut Țara Moldovei de doamne și domnițe. SADOVEANU, F. J. 493. DLRLC
    • format_quote reflexiv Din frunza care cade se umple-n mai cîmpia. EFTIMIU, Î. 180. DLRLC
    • format_quote reflexiv Se umple ograda și livada moșneagului... de cirezi de vite. CREANGĂ, P. 68. DLRLC
    • format_quote reflexiv poetic Noaptea se umpluse de fulgere, ca un pumn de întuneric, în care roiesc mereu scînteile unui amnar. MIHALE, O. 507. DLRLC
    • format_quote reflexiv poetic Răsăritul se umplea de flacări. SADOVEANU, O. I 438. DLRLC
    • format_quote reflexiv poetic Aicea, p-aste ziduri, în liniște senină, Privesc cum orizontul se umple de făclii. ALEXANDRESCU, P. 23. DLRLC
    • format_quote reflexiv S-a umplut grădina de flori. DEX '09 DEX '98
    • 5.1. A acoperi cu scrisul o hârtie, un caiet etc. DLRLC
      • format_quote Numărul hîrtiilor umplute cu povești și însemnări sporește în chip vertiginos pe masa de brad. CĂLINESCU, E. 252. DLRLC
  • 6. tranzitiv reflexiv A acoperi (pe cineva sau ceva) cu o substanță neplăcută, murdară, dăunătoare; a (se) murdări, a (se) mânji. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Didesubtul scării [teatrului] este o boltă supt care butcile trec, pentru ca cei ce se scobor să nu fie umpluți de ploaie. KOGĂLNICEANU, S. 89. DLRLC
    • 6.1. figurat (Urmat de denumirea unei boli) A se îmbolnăvi venind în contact cu o sursă de infecție; a (se) contamina, a (se) molipsi, a (se) infecta, a (se) contagia. DEX '98 DLRLC NODEX
    • chat_bubble A umple pe cineva (sau, reflexiv, a se umple) de bogdaproste (?). DLRLC
    • chat_bubble A umple (pe cineva sau, reflexiv, a se umple) de brânză (sau de procopseală), se spune, ironic, despre cineva care n-a reușit într-o acțiune. DLRLC
      • format_quote Îl furase somnul cu fluierul în gură și merele pieriseră. – Ne-ai umplut de brînză și tu, îi zise tat-său. VISSARION, B. 13. DLRLC
      • format_quote De procopseală văz că mă umpluși. PANN, P. V. III 80. DLRLC
  • 7. tranzitiv rar A face să fie complet. DLRLC
    • format_quote [Rada] de-abia pe la Sîn-Petru Umple optsprăzece vremuri. COȘBUC, P. I 95. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.