23 de definiții pentru umoare
din care- explicative (13)
- morfologice (4)
- relaționale (3)
- etimologice (1)
- argou (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UMOARE, umori, s. f. 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului. 2. (Livr.) Dispoziție sufletească; fire, temperament. [Var.: humoare s. f.] – Din fr. humeur, lat. humor, -oris.
UMOARE, umori, s. f. 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. Umoare vitroasă = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului. 2. (Livr.) Dispoziție sufletească; fire, temperament. [Var.: humoare s. f.] – Din fr. humeur, lat. humor, -oris.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
umoare sf [At: AMFILOHIE, G. F. 270v/4 / V: (înv) hu~, umor, humor, (îvr) umore sm / Pl: ~ori, (înv) ~oruri / E: fr hummeur, lat humor, -oris] 1 Lichid biologic (sânge, limfă, bilă etc.) care constituie mediul intern în care trăiesc și își desfășoară activitatea celulele organismului Si: (Îvr) udătură (5), (înv) umezeală (12). 2 (Îs) ~ apoasă Lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. 3 (Îs) ~ vitroasă (sau sticloasă, înv, stecloasă) sau (îvr) umore sticlit Masă gelatinoasă transparentă care se găsește între cristalin și fundul ochiului. 4 (Îvr) Umiditate (1). 5 (Liv) Temperament. 6 Dispoziție sufletească (bună sau rea). 7 Bună ~ (sau hu~) Dispoziție spre veselie, spre optimism. 8 (Îs) Rea ~ sau ~ rea Dispoziție spre tristețe, iritare, mânie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UMOARE, umori, s. f. 1. Lichid intercelular, constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. ◊ Umoare apoasă v. apos. Umoare sticloasă v. sticlos. 2. (Franțuzism) Dispoziție sufletească; fire, temperament, caracter. Otilia lămuri lui Felix într-un chip foarte vag cum stau lucrurile, cu o discrețiune care se dovedi mai tîrziu felul ei propriu de-a fi, afară de clipele de umoare sarcastică. CĂLINESCU, E. O. I 53. O să fie silit bietul chinez să bea cinci cești de ceai și șeapte doze de opiu pentru a-și recăpăta buna umoare. CARAGIALE, O. III 140. (În forma umor) Umorul său melancolic venea mai mult din pricina îndelungatelor sale suferinți. NEGRUZZI, S. II 156. – Variante: humoare (CARAGIALE, O. VII 59) s. f., (2, învechit) umor s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UMOARE s.f. 1. Lichid în care se scaldă celulele organismului. ◊ Umoare apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; umoare vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. (Liv.) Dispoziție sufletească de moment. ♦ Dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. [Cf. lat. humor, fr. humeur, it. umore].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UMOARE s. f. 1. lichid în care se scaldă celulele organismului. ♦ ~ apoasă = lichid transparent în care se află camera anterioară a ochiului; ~ vitroasă = masă gelatinoasă care umple tot fundul ochiului; corp vitros. 2. dispoziție sufletească de moment. ♦ dispoziție obișnuită, stabilă a cuiva; fire, temperament. (< fr. humeur, lat. humor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
UMOARE umori f. 1) Lichid biologic (sânge, limfă) care intră în compoziția sistemelor organismului. ◊ ~ apoasă substanță lichidă transparentă din camera anterioară a ochiului. 2) rar Stare sufletească; dispoziție. [G.-D. umorii] /<fr. humeur, lat. humor, ~oris
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
umoare f. orice substanță lichidă aflată într’un corp organizat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*umoáre f., pl. orĭ (lat. humor și umor). Lichid din trup (sînge, fĭere ș. a.). Fig. Caracter, temperament: umoare veselă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HUMOARE s. f. v. umoare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
HUMOARE s. f. v. umoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
umor1 sm vz umoare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
umore sm vz umoare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
HUMOARE s. f. V. umoare.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
UMOR1 s. n. v. umoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
umoare (lichid intercelular, temperament) s. f., g.-d. art. umorii; pl. umori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
umoare s. f., g.-d. art. umorii; pl. umori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
umoare, gen. umorii
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
umoare, -rei gen. a.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
UMOARE s. v. caracter, fire, natură, structură, temperament.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UMOARE s. (FIZIOL.) umoare sticloasă v. umoare vitroasă; umoare vitroasă = corp vitros, umoare sticloasă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
umoare s. v. CARACTER. FIRE. NATURĂ. STRUCTURĂ. TEMPERAMENT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
umoare (-ori), s. f. – Dispoziție, toană. Fr. humeur. Este dubletul lui umor (var. humor), s. n. (glumă, vervă), din fr. (engl.) humour.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a avea umoarea verde expr. a avea chef de scandal
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a cădea la umoare expr. a se lăsa pradă deznădejdii.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F116) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
umoare, umorisubstantiv feminin
- 1. Lichid intercelular constituind mediul în care trăiesc celulele organismelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- diferențiere Lichid biologic (sânge, limfă) care intră în compoziția sistemelor organismului. NODEX
- 1.1. Umoare apoasă (2.1.) = lichid transparent care se află în camera anterioară a ochiului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.2. Umoare vitroasă (sau sticloasă (?)) = masă gelatinoasă care se află în camera posterioară a ochiului; corp vitros. DEX '09 DLRLC DN
-
- 2. Dispoziție sufletească. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: caracter fire natură structură temperament
- Otilia lămuri lui Felix într-un chip foarte vag cum stau lucrurile, cu o discrețiune care se dovedi mai tîrziu felul ei propriu de-a fi, afară de clipele de umoare sarcastică. CĂLINESCU, E. O. I 53. DLRLC
- O să fie silit bietul chinez să bea cinci cești de ceai și șeapte doze de opiu pentru a-și recăpăta buna umoare. CARAGIALE, O. III 140. DLRLC
- Umorul său melancolic venea mai mult din pricina îndelungatelor sale suferinți. NEGRUZZI, S. II 156. DLRLC
-
etimologie:
- humeur DEX '09 DEX '98 DN
- humor, -oris DEX '09 DEX '98 DN
- umore DN