5 definiții pentru umilenie
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
umilenie sf [At: CORESI, EV. 28 / V: umel~, om~ / Pl: ? / E: slv оумилѥниѥ] (Înv; în limbajul bisericesc) 1-2 Umilință1 (4, 9). 3 (Pex) Durere sufletească.
umilénie f. (vsl. umilĭeniĭe). Vechĭ. Înduĭoșare, milă, blîndeță. – Și om-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
omilenie sf vz umilenie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
umelenie sf vz umilenie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
omilénie, omilésc, V. umil-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: umilenie
umilenie substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
omilenie substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
umelenie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.