2 intrări

53 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UMFLAT, -Ă, umflați, -te, adj. 1. (Despre obiecte cu pereți elastici sau plianți) Care și-a mărit (la maximum) volumul prin umplerea cu aer sau cu alt fluid. ♦ (Despre organe anatomice, mai ales despre stomac) Care și-a mărit volumul producând o senzație de balonare (în urma mâncării excesive). ♦ Înfoiat, răsfirat (de vânt). 2. (Despre ape) Care a crescut, și-a mărit nivelul normal. 3. (Despre piele, țesuturi, organe etc.) Inflamat. 4. Fig. (Fam.; despre cifre, prețuri etc.) Care este exagerat de mare. 5. Fig. (Despre felul de a se exprima al cuiva) Afectat, bombastic, emfatic. – V. umfla.

umflat2, ~ă [At: ȘINCAI, HR. I, 151/35 / V: îm~ (S și: înflat) / S și: unflat / Pl: ~ați, ~e / E: umfla] 1-2 smf, a (Obiect cu pereți elastici sau plianți) care și-a mărit (la maximum) volumul prin umplere cu aer sau cu un alt fluid. 3 a (Pan; d. ființe sau d. părți ori organe ale corpului acestora) Care și-a mărit volumul din cauza unei mari cantități de aer inspirat, a mâncării excesive, a depunerii de grăsime etc. Si: mărit, dilatat, lărgit, balonat, umflăcios (1). 4 a (Fig; adesea cu determinări ca „de trufie”, „de îngâmfare”, „de biruință” etc.) încrezut. 5 a (Fig) Mâniat. 6 a (D. ființe, corpul lor sau d. părți ale acestora) Cu forme rotunde Si: durduliu, dolofan (1). 7 a (D. ființe, corpul lor sau d. părți ale acestora) Gros1 (1). 8 a (D. ființe, corpul lor sau d. părți ale acestora) Voluminos. 9 a (Dep) Buhăit4. 10 smf (Reg; gmț; art.) Om (foarte) gras. 11 sm (În argoul școlarilor; art.) Denumire dată notei șase. 12 a (D. buzunare, pungi, portofele etc.) Umplut2 (1). 13 a (D. pânze de corabie sau d. alte obiecte confecționate din pânză) Înfoiat (de vânt). 14 a (D. păr sau pene) Zburlit. 15 a (D. păsări) Care are penele zburlite. 16 a (D. oameni; îe) ~ în pene Fudul (1). 17 a (D. oameni; îae) Țanțoș. 18 a (D. ape) Care a depășit, prin creșterea volumului, nivelului normal (ieșind din albie). 19 a (D. lemne) Care și-a mărit volumul prin absorbire de apă, prin udare. 20 a (D. piele, țesuturi, organe etc.) Inflamat din cauza unui traumatism, a unei boli etc. Si: tumefiat. 21 a (Fig; d. prețuri, sume, cifre etc.) Care este exagerat de mare. 22 a (Fig; d. prețuri, sume, cifre etc.) Crescut în mod intenționat. 23 a (Fam; fig; d. cuvinte, stil, ton etc.) Bombastic (1). 24 a Mincinos.

umflat1 sn [At: CIPRIAN, S. I, 169 / Pl: (nob) ~uri / E: umfla] (Rar) 1-2 Umflare (1-2).

UMFLAT, -Ă, umflați, -te, adj. 1. (Despre obiecte cu pereți elastici sau plianți) Care și-a mărit (la maximum) volumul prin umplerea cu aer sau cu alt fluid. ♦ (Despre organe anatomice, mai ales despre stomac) Care și-a mărit volumul; (despre oameni) care are o senzație de balonare (în urma mâncării excesive). ♦ Înfoiat, răsfirat (de vânt). 2. (Despre ape) Care a crescut, și-a mărit nivelul (și a ieșit din albie). 3. (Despre piele, țesuturi, organe etc.) Inflamat. 4. Fig. (Fam.; despre cifre, prețuri etc.) Care este exagerat de mare, de ridicat. 5. Fig. (Fam.; despre felul de a se exprima al cuiva) Afectat, bombastic, emfatic. – V. umfla.

UMFLAT, -Ă, umflați, -te, adj. 1. (Despre obiecte cu pereți elastici sau plianți) Umplut pînă la limită cu ceva, și întins, mărit; plin. De la bancă, cu pungile umflate de arginți, treceau la birt. STANCU, D. 229. Scoase din portofelul umflat o hîrțoagă albă. REBREANU, R. I 191. ◊ (Prin analogie, despre corpul omului) Umflat de apă... pare gras și mulțumit. SAHIA, N. 41. Cu pîntece rotunde umflate de colivă. MACEDONSKI, O. I 42. (Fig.) Contese ideale, Umflate de pretenții și vrednice de jale. ALEXANDRESCU, M. 269. ♦ (Despre pînzele unei corăbii) Întins, înfoiat de vînt. Sînt corăbii cu pînzele umflate ce intră la adăpost întîmpinate de furtuna care se apropie. BART, S. M. 14. Pe undele încete își mișcă legănate Corăbii învechite scheletele de lemn Trecînd încet ca umbre – țin pînzele umflate. EMINESCU, O. I 63. Cu-a sale pînze umflate o mică luntrișoară Pe luciul viu a mării de vînt se îngîna. ALECSANDRI, P. I 194. ◊ (În contexte figurate) Deasupra vîntu-aleargă cu pînzele umflate. D. BOTEZ, P. O. 54. 2. (Despre ape) Care a crescut, care și-a mărit nivelul și a ieșit din albie (din cauza ploilor sau a topirii zăpezilor). Pîraiele umflate curg iute, șopotind. ALECSANDRI, P. III 24. 3. (Despre țesuturi organice) Inflamat (în urma unei boli, a unei lovituri etc.). Vorbea greu din buzele umflate. DUMITRIU, N. 137. Era trențăros, murdar, slab ca un țîr și cu o falcă umflată. GALACTION, O. I 84. Părăsit și trist, cu picioarele umflate de bătrînețe... nu se putea împăca cu noua stare de lucruri. ANGHEL, PR. 45. ◊ Expr. A rămîne cu buzele umflate v. buză. 4. (Despre cifre, prețuri) Mărit în mod exagerat (și cu intenție). Pe vremea regimului burghezo-moșieresc, specula deșănțată cu medicamentele, prețul lor umflat făceau ca omul muncitor bolnav să fie lipsit de posibilitatea unui tratament medical. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2760. ◊ Fig. N-a produs nimic original, n-a produs nimic care să poată rămînea altfel decît doar ca document de naivă și umflată pretențiune. CARAGIALE, N. F. 158. ♦ (Despre felul de a se exprima al cuiva) Căutat, bombastic, artificial, emfatic. Eu nu mă îmbăt cu vorbe umflate și nu vă arunc în ochi fraze umplute cu vînt. C. PETRESCU, C. V. 101. – Variantă: (învechit și regional) îmflat, -ă (ALECSANDRI, P. P. 340) adj.

umflat a. 1. devenit prea gras: umflat ca un burduf; 2. fig. bombastic: stil umflat.

UMFLA, umflu, vb. I. 1. Tranz. A mări volumul unui obiect cu pereți elastici sau plianți, umplându-l cu aer sau cu alt fluid. ♦ Refl. (Despre cavități anatomice, mai ales despre stomac) A-și mări volumul (în urma mâncării excesive), producând o senzație de balonare. ◊ Expr. (Tranz.) A-l umfla pe cineva râsul (sau plânsul) sau (refl.) a se umfla de râs (sau plâns) = a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul), a izbucni în râs (sau în plâns). A se umfla de somn (sau de dormit) = a se sătura de somn, a dormi foarte mult. ♦ Tranz. și refl. A (se) răsfira, a (se) înfoia. Vântul umflă pânzele. ◊ Expr. (Refl.) A se umfla în pene = a se îngâmfa, a se fuduli. 2. Refl. (Despre ape) A-și mări volumul, a crește depășind nivelul normal. ♦ (Despre lichide) A-și ridica nivelul prin fierbere. 3. Refl. (Despre obiecte de lemn) A-și mări volumul prin umezire. ◊ Tranz. Apa a umflat doagele. 4. Refl. (Despre piele, țesuturi, organe etc.) A se inflama, a se congestiona. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A ridica în mod exagerat prețul, suma, proporțiile etc. 6. Tranz. (Fam.) A înșfăca, a înhăța; a prinde, a lua. – Lat. inflare.

umfla [At: DOSOFTEI, PS. 87/4 / V: (îrg) îm~, (reg) im~ / Pzi: ~lu / E: ml inflare] 1 vt A mări volumul unui obiect cu pereți elastici sau plianți prin umplere cu aer sau cu un alt fluid. 2 vr (D. ființe sau d. părți ori organe ale corpului acestora) A-și mări volumul din cauza unei mari cantități de aer inspirat, a unei mâncări excesive, a depunerii de grăsime etc. 3-4 vtr (Îe) A ~ (pe cineva) râsul (sau un râs, plânsul) ori a se ~ de râs (sau de plâns) A nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul). 5 vr (Îe) A se ~ de somn (sau de dormit) A se sătura de somn. 6 vr (Îe) A i se ~ inima în piept A simți o mare bucurie, mulțumire etc. 7 vt (Îe) A ~ în coș (pe cineva) A simți un imbold fierbinte de a face ceva. 8 vr (Îe) A se ~ burduf A mânca foarte mult. 9 vr (Îe) A se ~ în piele A se îngâmfa. 10 vi (Îe) A ~ din umeri A ridica din umeri în semn de nedumerire, de neștiință sau de nepăsare. 11 vt (Îe) A-i ~ (cuiva) fălcile de potârnogi A bate rău pe cineva. 12 vr (Fig; adesea cu determinări ca „de trufie”, „de satisfacție” etc.) A se mândri. 13 vr (Fig; adesea cu determinări ca „de trufie”, „de satisfacție” etc.) A fi încrezut. 14 vr (Fig; d. oameni) A se înfuria. 15 vt A mări (peste măsură). 16-17 vtr A (se) înfoia. 18-19 vtr (D. păr sau d. pene) A (se) înfoia. 20 vr (D. păsări sau animale) A-și înfoia penele. 21 vr (D. animale) A-și zburli părul. 22 vr (D. lemn sau obiecte din lemn) A-și mări volumul prin absorbție de lichid sau prin micșorarea presiunii. 23 vr (D. ape) A depăși, prin creșterea volumului, nivelul normal. 24 vr (D. ape) A-și mări volumul Si: a crește (28). 25 vr (D. lichide) A-și ridica nivelul prin fierbere. 26 vr (Înv; d. gaze) A-și mări volumul. 27 vr (Fig; d. sunete, glasuri, zvonuri etc.) A deveni mai puternic Si: a crește (20), a se intensifica. 28 vr (Fig, d. sunete, glasuri, zvonuri etc.) A se răspândi. 29 vr (D. vânt) A crește în intensitate Si: a se înteți. 30 vri (D. piele, țesuturi, organe etc.) A se inflama din cauza unui traumatism sau a unei boli Si: a se tumefia. 31 vt (Fam; fig; c. i. prețuri, sume de bani etc.) A exagera în mod intenționat proporțiile etc. 32 vt A face să fie bombastic. 33 vt (Fam; fig) A lua (ceva sau pe cineva) pe neașteptate, cu bruschețe Si: a înșfăca, a înhăța. 34 vt (Îe) A ~ (pe cineva) grija A cuprinde (pe cineva) îngrijorarea, teama. 35 vt (În argoul școlarilor; îe) A ~ barosanul A lua nota maximă. 36 vt (Fam; de obicei determinat prin „în spate”, „în cârcă”, „în brațe”, „pe sus” etc.) A apuca, ridicând de la pământ pentru a duce cu sine Si: a ridica, a sălta. 37 vt (Fam; de obicei determinat prin „în spate”, „în brațe”, „pe sus” etc.) A ridica. 38 vt A lua de la cineva Si: a fura (1). 39 vt A lovi pe cineva.

UMFLA, umflu, vb. I. 1. Tranz. A mări volumul unui obiect cu pereți elastici sau plianți, umplându-l cu aer sau cu alt fluid. ♦ Refl. (Despre cavități anatomice, mai ales despre stomac) A-și mări volumul; (despre ființe) a crește în volum (în urma mâncării excesive), a avea o senzație de balonare. ♦ Expr. (Tranz.) A-l umfla pe cineva râsul (sau plânsul) sau (refl.) a se umfla de râs (sau plâns) = a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul), a izbucni în râs (sau în plâns). A se umfla de somn (sau de dormit) = a se sătura de somn, a dormi foarte mult. ♦ Tranz. și refl. A (se) înfoia. Vântul umflă pânzele.Expr. (Refl.) A se umfla în pene = a se îngâmfa, a se fuduli. 2. Refl. (Despre ape) A-și mări volumul, a crește. ♦ (Despre lichide) A-și ridica nivelul prin fierbere. 3. Refl. (Despre obiecte de lemn) A-și mări volumul prin umezire. ♦ Tranz. Apa a umflat doagele. 4. Refl. (Despre piele, țesuturi, organe etc.) A se inflama, a se congestiona. 5. Tranz. fig. (Fam.) A ridica în mod exagerat prețul, suma, proporțiile etc. 6. Tranz. fig. (Fam.) A înșfăca, a înhăța; a prinde, a lua, a ridica. – Lat. inflare.

UMFLA, umflu, vb. I. 1. Tranz. A mări volumul unui obiect cu pereții elastici sau plianți, umplînd spațiul cu aer sau cu alt fluid. V-ați proptit pe picioare, ați umflat obrajii ca niște foale de potcovar și ați dat iarăși drum cîntecului. PAS, Z. I 75. Libertatea pentru demagogi este un soi de balon: îi ridică după cum îl umflă. Dar balonul lor e captiv. DELAVRANCEA, T. 112. ◊ Refl. (Prin analogie, despre oameni sau despre părți ale corpului lor) Spinări proletare se încovoaie, în timp ce burțile cîtorva se umflă. SAHIA, N. 31. Strînse zmeul pe Greuceanu... dar acesta... se umflă și se încordă în vine. ISPIRESCU, L. 223. (Glumeț) Au stat în priveală dinaintea palatului și s-au mirat, cît se umflaseră de atîta mirare. SADOVEANU, D. P. 143. ◊ Expr. A-și umfla nările sau (refl.) a se umfla în nări v. nară. A-l umfla pe cineva rîsul (sau plînsul) sau (refl.) a se umfla de rîs (sau de plîns) = a nu-și putea stăpîni rîsul (sau plînsul), a izbucni în rîs (sau în plîns). Cînd știați că v-aude bunica, îi spuneați Cioroiului unchiule și vă umfla rîsul și-l umfla și pe el. PAS, Z. I 99. Călugării cari auziră se umflară de rîs. STĂNOIU, C. I. 148. Pe Catrina o umflă rîsul. Îi venise în minte vreo ghidușie. VLAHUȚĂ, O. A. 349. (Refl.) A se umfla de somn (sau de dormit) = a se sătura de somn, a dormi foarte mult. ♦ A întinde, a desface (ca pe niște foale); a înfoia. Din cînd în cînd vîntul îi umfla rochia și parcă voia s-o smulgă de la brațul lui. VLAHUȚĂ, O. A. III 86. ◊ Refl. Corabia tresare pe-al undei sîn amar Și pînzele se umflă s-o-mpingă cu putere. MACEDONSKI, O. I 109. ♦ Refl. (Despre păr sau despre pene) A se răsfira, a se zburli, a se înfoia. Simți că i se umflă părul. STĂNOIU, C. I. 158. ◊ Expr. A se umfla în pene = (despre păsări) a-și resfira penele; (fig., despre oameni) a se îngîmfa, a se fuduli, a se mîndri. Umflîndu-te în pene Și ridicînd spre tîmple părechea-ți de sprîncene Privești la omenire cu ochi fără scîntei Ca la un cîrd nemernic de proști și de pigmei. ALECSANDRI, P. III 629. A se umfla ca curcanul = a se fuduli. Fii mîndru, te înalță, te umflă ca curcanul. BOLINTINEANU, O. 146. ♦ Refl. (Despre fluide) A se dilata, a-și mări volumul. Să umflă aerul acel închis în pămînt atîta de tare, încît cercînd... să se răsufle, cu sîlnicie cutremură pămîntul. DRĂGHICI, R. 113. ♦ Fig. (Cu complementul «glas») A mări, a face să capete amploare. Cristea își umflă glasul. SADOVEANU, M. C. 139. 2. Refl. (Despre ape) A-și mări nivelul, a crește (în urma ploilor sau a topirii zăpezilor). Curg șuvoaiele. Se umflă gîrla. STANCU, D. 110. Pentru ce salți Dunăre bătrănă?... apele tale se umflă, sar în sus, vîjîie îngrozite. RUSSO, O. 33. Ce te făcuși Dunăre Și te umflași tulbure? ALECSANDRI, P. P. 255. ◊ (Metaforic) Vîntul se umflă. Frunzele cad. DELAVRANCEA, A. 3. ♦ (Despre lichide) A se urca, în timpul fierberii, spre marginea de sus a vasului. N-a prins de veste că s-a umflat cafeaua și că a dat în foc. C. PETRESCU, A. 453. ♦ Fig. (Despre sunete) A crește, a se ridica. Din balta de la poalele grindului... se umflă cătră slava luminii corul înfricoșat al broaștelor. SADOVEANU, P. M. 294. 3. Refl. (Despre țesuturi organice) A se inflama (din cauza unei boli, a unei lovituri etc.). Din palma aceea... i s-a umflat obrazul. GALACTION, O. I 87. Îi scoate limba... i-o străpunge cu acul... așa că limba îndată se umflă. CREANGĂ, P. 13. ♦ A se congestiona. Simți că i se umflă tîmplele. DUMITRIU, N. 248. 4. Tranz. (Familiar; uneori determinat prin «în cîrcă», «pe sus») A înșfăca, a înhăța. Dau năvală la bucătărie, mă învîrt, mă sucesc, mă las în genunchi, mă întind pe sub pat... Umflu peria, scuip, dau pe botine. SADOVEANU, M. 195. Iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sai cu dînsa pe sub streșina casei și mă duc de-a dreptul în tîrgul vitelor s-o vînd. CREANGĂ, A. 56. Pe dînsul, flăcăi!... umflați-l pe sus și-l puneți în scrînciobul ista. ALECSANDRI, T. 384. ◊ Fig. Aiștia doar îs de cei care umflă șîvoiu-n brațe și urcă cu el la deal. HOGAȘ, M. N. 193. ♦ (Neobișnuit) A înfuleca. (Atestat în forma îmfla) Preotul iarăși s-a mirat de ce-s oile așa late de foame, dară văzînd că îmflă bine la fîn în staul, i-a trecut grija că sînt bolnave. SBIERA, P. 9. – Variante: (învechit și regional) îmfla, înfla (SBIERA, P. 167, ȚICHINDEAL, F. 199, ȘEZ. I 35) vb. I.

A UMFLA umflu tranz. 1) (obiecte cu pereții elastici) A mări în volum prin acțiunea unui fluid. ~ balonul.A-l ~ pe cineva râsul (sau plânsul) a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul). 2) A face să se umfle. 3) (obiecte de pânză) A balona sub acțiunea unui curent puternic de aer; a înfoia. 4) fig. fam. (prețuri, sume, cifre etc.) A ridica în mod exagerat. 5) fam. A apuca brusc și cu putere; a înșfăca; a înhăța. ◊ ~ în spate a ridica brusc în spate. /<lat. inflare

A SE UMFLAumflu intranz. A-și mări volumul, depășind limitele normale. Râul s-a umflat. Gâtul se umflă.~ de somn a dormi mai mult decât trebuie. ~ în pene a se îngâmfa. /<lat. inflare

umflà v. 1. a întinde, a mări volumul: a umfla un balon; 2. fam. a apuca pe neașteptate: l’a umflat pe sus; 3. fam. a bate rău: am să ți-l umflu; 4. fig. a face pe mândru: se umflă în pene. [Lat. INFLARE].

unflát, -ă adj. Dilatat de aeru saŭ de apa din ăuntru: balon unflat. Inflamat: bubă unflată. De un nivel maĭ înalt (din pricina ploiĭ saŭ topiriĭ zăpeziĭ): rîurĭ unflate. Fig. Exagerat, mărit cu intențiune: cifre, socotelĭ unflate. Bombastic: vorbe unflate, stil unflat. – În nord înflat.

únflu și (nord) înflu, a v. tr. (lat. in-flare, it. enflare, pv. enflar, fr. enfler, sp. hinchar. V. su-flu). Dilat suflînd aer, turnînd apă ș. a.: a unfla o beșică, un balon, a-șĭ unfla obrajiĭ. Inflamez (v. refl.): buba s’a unflat. Măresc volumu pin ploaĭe orĭ pin zăpadă topită: rîurile s’aŭ unflat. Fig. Înhaț, pun mîna, apuc de odată: badea Ion cîștigă lotu cel mare și unflă milionu. Înhaț, pun mîna, apuc, duc, pe sus (adică „cu de-a sila”) la arest: unflă-l, gardist! Exagerez, măresc cu intențiune: a unfla cifrele, socoteala. Daŭ întorsătură bombastică: a-țĭ unfla stilu. A te unfla în pene (ca curcanu), a te fuduli tare, a te îngînfa. – Fals umflu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

umfla (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. umflu, 3 umflă; conj. prez. 1 sg. umflu, 3 umfle

umfla (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. umflu, 2 sg. umfli, 3 umflă

umfla vb., ind. prez. 1 sg. umflu, 2 sg. umfli, 3 sg. și pl. umflă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

UMFLAT adj. 1. dilatat. (Un fluid ~.) 2. (pop.) buricat. (Parte ~ a unui obiect.) 3. v. bombat. 4. v. gras. 5. v. balonat. 6. v. holbat. 7. v. buhăit. 8. v. borcănat. 9. v. tumefiat. l0. v. înfoiat. 11. înfoiat, învolt. (Fustă ~.) 12. v. bufant. 13. v. crescut.

UMFLAT adj. v. afectat, artificial, bombastic, căutat, convențional, declamator, emfatic, exagerat, excesiv, exorbitant, fals, făcut, grandilocvent, manierat, mare, nefiresc, nenatural, pompos, pretențios, retoric, ridicat, scump.

umflat adj. v. AFECTAT. ARTIFICIAL. BOMBASTIC. CĂUTAT. CONVENȚIONAL. DECLAMATOR. EMFATIC. EXAGERAT. EXCESIV. EXORBITANT. FALS. FĂCUT. GRANDILOCVENT. MANIERAT. MARE. NEFIRESC. NENATURAL. POMPOS. PRETENȚIOS. RETORIC. RIDICAT. SCUMP.

UMFLAT adj. 1. dilatat. (Un fluid ~.) 2. (pop.) buricat. (Parte ~ a unui obiect.) 3. bombat. (O cutie de conserve ~.) 4. corpolent, gras, gros, obez, planturos, plin, rotofei, rotund, voluminos, (pop.) trupeș, (reg.) încălat. (O femeie ~.) 5. balonat. (Are pîntecele ~.) 6. bulbucat, căscat, holbat, mare, mărit, zgîit, (rar) bălăbănos, (pop. și fam.) belit, bleojdit, (pop.) boboșat, bolboșat, boldit, (reg.) măciuliat. (Cu ochii ~.) 7. buhăit, puhav, (reg.) buged, searbăd, (Transilv.) pufăios. (O față ~.) 8. borcănat, gros, (reg.) borcănos. (Are nasul ~.) 9. (MED.) inflamat, tumefiat, (livr.) tumescent, tumid, (reg.) bobotit. (Un țesut ~.) 10. înfoiat, răsfirat, zbîrlit. (Pasăre cu coada ~.) 11. înfoiat, învolt. (Fustă ~.) 12. bufant, înfoiat. (O croială ~ la pantaloni.) 13. crescut, mare. (Apele ~ ale rîului.)

UMFLA vb. 1. a se dilata. (Un fluid se poate ~.) 2. v. holba. 3. v. buhăi. 4. v. inflama. 5. (MED. VET.) a se inflama, (pop.) a se bolovăni. (Ugerul vacii s-a ~.) 6. v. înfoia. 7. v. mări.

UMFLA vb. v. apuca, exagera, făli, fuduli, grozăvi, infatua, împăuna, înfumura, îngâmfa, înhăța, înșfăca, lăuda, lua, mândri, prinde, semeți.

umfla vb. v. APUCA. EXAGERA. FĂLI. FUDULI. GROZĂVI. INFATUA. ÎMPĂUNA. ÎNFUMURA. ÎNGÎMFA. ÎNHĂȚA. ÎNȘFĂCA. LĂUDA. LUA. MÎNDRI. PRINDE. SEMEȚI.

UMFLA vb. 1. a se dilata. (Un fluid se poate ~.) 2. a se bulbuca, a (se) căsca, a (se) holba, a (se) mări, a (se) zgîi, (pop. și fam.) a (se) beli, a (se) bleojdi, (pop.) a (se) boboșa, a (se) bolboșa, (reg.) a (se) boldi, a (se) bolovăni, (Transilv.) a (se) zgăura, (Ban.) a (se) zgîmboia. (Ochii i s-au ~.) 3. a se buhăi, a se puhăvi, (reg.) a se bugezi. (S-a ~ tare la față.) 4. (MED.) a se inflama, a se obrinti, a se tumefia, (reg.) a se boboti. (Brațul s-a ~.) 5. (MED. VET.) a se inflama, (pop.) a se bolovăni. (Ugerul vacii s-a ~.) 6. a se înfoia, a se răsfira, a se zbîrli, (vestul Transilv.) a se sperli. (Penele păunului se ~.) 7. a crește, a se mări, a se ridica. (S-au ~ apele în matca lor.)

A (se) umfla ≠ a (se) dezumfla, a scădea

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

umfla (-lu, -at), vb.1. A mări volumul, a dilata. – 2. (Refl.) A-și mări volumul, a se inflama. – 3. A da laptele în foc. – 4. A apuca, a lua cu mîna, a deține. – Var. înv. înfla și der.Mr. umflu, umflare, megl. amflu, amflari, istr. ămflu. Lat. inflāre (Pușcariu 1802; REW 4406), cf. it. enfiare, prov. enflar, fr. enfler, sp. hinchar. Trecerea lui in-un- trebuie să fie anterioară rom., cf. logud. unflare, sicil. unkari, calabr. uhhare, Teramo umblà (Rohlfs, Arch. Rom., VII, 465). – Der. umflăcios, adj. (umflat, gata să crape); umflăciune, s. f. (umflătură); umflătură, s. f. (loc umflat, cucui). Din rom. provine iud. sp. u(n)flar.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

SUAVE, MARI MAGNO... (lat.) ce plăcut e când marea umflată... Lucrețiu, „De rerum natura”, II, 1. E plăcut să privești furtunile de pe țărm.. Potrivit doctrinei epicureice e bine să contempli situații primejdioase stând deoparte.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

umflat1, umflați s. m. 1. (șc.) nota șase. 2. om foarte gras. 3. persoană infatuată.

umflat2, -ă, umflați, -te adj. 1. (d. cifre, prețuri etc.) exagerat de mare. 2. afectat, bombastic, emfatic. 3. (peior.d. oameni) gras, obez.

a i se umfla (cuiva) pipota expr. 1. a se înfuria. 2. a se fuduli.

a i se umfla gușa expr. (intl.) a consimți să mărturisească.

a lăsa (pe cineva) cu buzele umflate expr. a dezamăgi (pe cineva), a înșela așteptările (cuiva).

a rămâne cu ața mămăligii / cu buzele umflate expr. (pop.) a rămâne cu paguba, a fi păgubit.

a se umfla ca un curcan / ca un păun expr. a-și da importanță, a se grozăvi.

a se umfla în pene expr. a se lăuda, a se grozăvi.

a-i umfla (cuiva) botul expr. a lovi peste față (pe cineva).

înfla, înflu v. t. (intl.) a condamna la închisoare.

înflat, -ă, înflați, -te adj. condamnat la închisoare.

umfla, umflu v. t. 1. a ridica în mod exagerat prețul / suma / proporțiile. 2. (pol.) a efectua o arestare. 3. (intl.) a bate, a lovi. 4. a fura. 5. a lăsa o femeie însărcinată.

Intrare: umflat
umflat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umflat
  • umflatul
  • umflatu‑
  • umfla
  • umflata
plural
  • umflați
  • umflații
  • umflate
  • umflatele
genitiv-dativ singular
  • umflat
  • umflatului
  • umflate
  • umflatei
plural
  • umflați
  • umflaților
  • umflate
  • umflatelor
vocativ singular
plural
îmflat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmflat
  • ‑mflat
  • îmflatul
  • îmflatu‑
  • ‑mflatul
  • ‑mflatu‑
  • îmfla
  • ‑mfla
  • îmflata
  • ‑mflata
plural
  • îmflați
  • ‑mflați
  • îmflații
  • ‑mflații
  • îmflate
  • ‑mflate
  • îmflatele
  • ‑mflatele
genitiv-dativ singular
  • îmflat
  • ‑mflat
  • îmflatului
  • ‑mflatului
  • îmflate
  • ‑mflate
  • îmflatei
  • ‑mflatei
plural
  • îmflați
  • ‑mflați
  • îmflaților
  • ‑mflaților
  • îmflate
  • ‑mflate
  • îmflatelor
  • ‑mflatelor
vocativ singular
plural
înflat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înflat
  • ‑nflat
  • înflatul
  • înflatu‑
  • ‑nflatul
  • ‑nflatu‑
  • înfla
  • ‑nfla
  • înflata
  • ‑nflata
plural
  • înflați
  • ‑nflați
  • înflații
  • ‑nflații
  • înflate
  • ‑nflate
  • înflatele
  • ‑nflatele
genitiv-dativ singular
  • înflat
  • ‑nflat
  • înflatului
  • ‑nflatului
  • înflate
  • ‑nflate
  • înflatei
  • ‑nflatei
plural
  • înflați
  • ‑nflați
  • înflaților
  • ‑nflaților
  • înflate
  • ‑nflate
  • înflatelor
  • ‑nflatelor
vocativ singular
plural
Intrare: umfla
verb (VT90)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • umfla
  • umflare
  • umflat
  • umflatu‑
  • umflând
  • umflându‑
singular plural
  • umflă
  • umflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • umflu
(să)
  • umflu
  • umflam
  • umflai
  • umflasem
a II-a (tu)
  • umfli
(să)
  • umfli
  • umflai
  • umflași
  • umflaseși
a III-a (el, ea)
  • umflă
(să)
  • umfle
  • umfla
  • umflă
  • umflase
plural I (noi)
  • umflăm
(să)
  • umflăm
  • umflam
  • umflarăm
  • umflaserăm
  • umflasem
a II-a (voi)
  • umflați
(să)
  • umflați
  • umflați
  • umflarăți
  • umflaserăți
  • umflaseți
a III-a (ei, ele)
  • umflă
(să)
  • umfle
  • umflau
  • umfla
  • umflaseră
verb (VT90)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmfla
  • ‑mfla
  • îmflare
  • ‑mflare
  • îmflat
  • ‑mflat
  • îmflatu‑
  • ‑mflatu‑
  • îmflând
  • ‑mflând
  • îmflându‑
  • ‑mflându‑
singular plural
  • îmflă
  • ‑mflă
  • îmflați
  • ‑mflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmflu
  • ‑mflu
(să)
  • îmflu
  • ‑mflu
  • îmflam
  • ‑mflam
  • îmflai
  • ‑mflai
  • îmflasem
  • ‑mflasem
a II-a (tu)
  • îmfli
  • ‑mfli
(să)
  • îmfli
  • ‑mfli
  • îmflai
  • ‑mflai
  • îmflași
  • ‑mflași
  • îmflaseși
  • ‑mflaseși
a III-a (el, ea)
  • îmflă
  • ‑mflă
(să)
  • îmfle
  • ‑mfle
  • îmfla
  • ‑mfla
  • îmflă
  • ‑mflă
  • îmflase
  • ‑mflase
plural I (noi)
  • îmflăm
  • ‑mflăm
(să)
  • îmflăm
  • ‑mflăm
  • îmflam
  • ‑mflam
  • îmflarăm
  • ‑mflarăm
  • îmflaserăm
  • ‑mflaserăm
  • îmflasem
  • ‑mflasem
a II-a (voi)
  • îmflați
  • ‑mflați
(să)
  • îmflați
  • ‑mflați
  • îmflați
  • ‑mflați
  • îmflarăți
  • ‑mflarăți
  • îmflaserăți
  • ‑mflaserăți
  • îmflaseți
  • ‑mflaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmflă
  • ‑mflă
(să)
  • îmfle
  • ‑mfle
  • îmflau
  • ‑mflau
  • îmfla
  • ‑mfla
  • îmflaseră
  • ‑mflaseră
verb (VT90)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înfla
  • ‑nfla
  • înflare
  • ‑nflare
  • înflat
  • ‑nflat
  • înflatu‑
  • ‑nflatu‑
  • înflând
  • ‑nflând
  • înflându‑
  • ‑nflându‑
singular plural
  • înflă
  • ‑nflă
  • înflați
  • ‑nflați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înflu
  • ‑nflu
(să)
  • înflu
  • ‑nflu
  • înflam
  • ‑nflam
  • înflai
  • ‑nflai
  • înflasem
  • ‑nflasem
a II-a (tu)
  • înfli
  • ‑nfli
(să)
  • înfli
  • ‑nfli
  • înflai
  • ‑nflai
  • înflași
  • ‑nflași
  • înflaseși
  • ‑nflaseși
a III-a (el, ea)
  • înflă
  • ‑nflă
(să)
  • înfle
  • ‑nfle
  • înfla
  • ‑nfla
  • înflă
  • ‑nflă
  • înflase
  • ‑nflase
plural I (noi)
  • înflăm
  • ‑nflăm
(să)
  • înflăm
  • ‑nflăm
  • înflam
  • ‑nflam
  • înflarăm
  • ‑nflarăm
  • înflaserăm
  • ‑nflaserăm
  • înflasem
  • ‑nflasem
a II-a (voi)
  • înflați
  • ‑nflați
(să)
  • înflați
  • ‑nflați
  • înflați
  • ‑nflați
  • înflarăți
  • ‑nflarăți
  • înflaserăți
  • ‑nflaserăți
  • înflaseți
  • ‑nflaseți
a III-a (ei, ele)
  • înflă
  • ‑nflă
(să)
  • înfle
  • ‑nfle
  • înflau
  • ‑nflau
  • înfla
  • ‑nfla
  • înflaseră
  • ‑nflaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

umflat, umflaadjectiv

  • 1. (Despre obiecte cu pereți elastici sau plianți) Care și-a mărit (la maximum) volumul prin umplerea cu aer sau cu alt fluid. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: plin antonime: dezumflat
    • format_quote De la bancă, cu pungile umflate de arginți, treceau la birt. STANCU, D. 229. DLRLC
    • format_quote Scoase din portofelul umflat o hîrțoagă albă. REBREANU, R. I 191. DLRLC
    • 1.1. (Despre organe anatomice, mai ales despre stomac) Care și-a mărit volumul producând o senzație de balonare (în urma mâncării excesive). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Umflat de apă... pare gras și mulțumit. SAHIA, N. 41. DLRLC
      • format_quote Cu pîntece rotunde umflate de colivă. MACEDONSKI, O. I 42. DLRLC
      • format_quote figurat Contese ideale, Umflate de pretenții și vrednice de jale. ALEXANDRESCU, M. 269. DLRLC
    • 1.2. Răsfirat (de vânt). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sînt corăbii cu pînzele umflate ce intră la adăpost întîmpinate de furtuna care se apropie. BART, S. M. 14. DLRLC
      • format_quote Pe undele încete își mișcă legănate Corăbii învechite scheletele de lemn Trecînd încet ca umbre – țin pînzele umflate. EMINESCU, O. I 63. DLRLC
      • format_quote Cu-a sale pînze umflate o mică luntrișoară Pe luciul viu a mării de vînt se îngîna. ALECSANDRI, P. I 194. DLRLC
      • format_quote figurat Deasupra vîntu-aleargă cu pînzele umflate. D. BOTEZ, P. O. 54. DLRLC
  • 2. (Despre ape) Care a crescut, și-a mărit nivelul normal. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Pîraiele umflate curg iute, șopotind. ALECSANDRI, P. III 24. DLRLC
  • 3. Despre piele, țesuturi, organe etc.: inflamat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: inflamat
    • format_quote Vorbea greu din buzele umflate. DUMITRIU, N. 137. DLRLC
    • format_quote Era trențăros, murdar, slab ca un țîr și cu o falcă umflată. GALACTION, O. I 84. DLRLC
    • format_quote Părăsit și trist, cu picioarele umflate de bătrînețe... nu se putea împăca cu noua stare de lucruri. ANGHEL, PR. 45. DLRLC
  • 4. figurat familiar (Despre cifre, prețuri etc.) Care este exagerat de mare. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Pe vremea regimului burghezo-moșieresc, specula deșănțată cu medicamentele, prețul lor umflat făceau ca omul muncitor bolnav să fie lipsit de posibilitatea unui tratament medical. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2760. DLRLC
    • format_quote figurat N-a produs nimic original, n-a produs nimic care să poată rămînea altfel decît doar ca document de naivă și umflată pretențiune. CARAGIALE, N. F. 158. DLRLC
  • 5. figurat Despre felul de a se exprima al cuiva: afectat, artificial, bombastic, căutat, emfatic. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Eu nu mă îmbăt cu vorbe umflate și nu vă arunc în ochi fraze umplute cu vînt. C. PETRESCU, C. V. 101. DLRLC
etimologie:
  • vezi umfla DEX '98 DEX '09

umfla, umfluverb

  • 1. tranzitiv A mări volumul unui obiect cu pereți elastici sau plianți, umplându-l cu aer sau cu alt fluid. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    antonime: dezumfla
    • format_quote V-ați proptit pe picioare, ați umflat obrajii ca niște foale de potcovar și ați dat iarăși drum cîntecului. PAS, Z. I 75. DLRLC
    • format_quote Libertatea pentru demagogi este un soi de balon: îi ridică după cum îl umflă. Dar balonul lor e captiv. DELAVRANCEA, T. 112. DLRLC
    • 1.1. reflexiv (Despre cavități anatomice, mai ales despre stomac) A-și mări volumul (în urma mâncării excesive), producând o senzație de balonare. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Spinări proletare se încovoaie, în timp ce burțile cîtorva se umflă. SAHIA, N. 31. DLRLC
      • format_quote Strînse zmeul pe Greuceanu... dar acesta... se umflă și se încordă în vine. ISPIRESCU, L. 223. DLRLC
      • format_quote glumeț Au stat în priveală dinaintea palatului și s-au mirat, cît se umflaseră de atîta mirare. SADOVEANU, D. P. 143. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv reflexiv A (se) răsfira, a (se) înfoia. DEX '09 DLRLC NODEX
      sinonime: întinde
      • format_quote Din cînd în cînd vîntul îi umfla rochia și parcă voia s-o smulgă de la brațul lui. VLAHUȚĂ, O. A. III 86. DLRLC
      • format_quote Corabia tresare pe-al undei sîn amar Și pînzele se umflă s-o-mpingă cu putere. MACEDONSKI, O. I 109. DLRLC
      • format_quote Vântul umflă pânzele. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. reflexiv (Despre păr sau despre pene) A se răsfira, a se zburli, a se înfoia. DLRLC
      • format_quote Simți că i se umflă părul. STĂNOIU, C. I. 158. DLRLC
      • chat_bubble A se umfla în pene = a se îngâmfa, a se fuduli. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
        • format_quote Umflîndu-te în pene Și ridicînd spre tîmple părechea-ți de sprîncene Privești la omenire cu ochi fără scîntei Ca la un cîrd nemernic de proști și de pigmei. ALECSANDRI, P. III 629. DLRLC
      • chat_bubble A se umfla ca curcanul = a se fuduli. DLRLC
        • format_quote Fii mîndru, te înalță, te umflă ca curcanul. BOLINTINEANU, O. 146. DLRLC
    • 1.4. reflexiv (Despre fluide) A se dilata, a-și mări volumul. DLRLC
      • format_quote Să umflă aerul acel închis în pămînt atîta de tare, încît cercînd... să se răsufle, cu sîlnicie cutremură pămîntul. DRĂGHICI, R. 113. DLRLC
    • 1.5. figurat (Cu complementul «glas») A mări, a face să capete amploare. DLRLC
      • format_quote Cristea își umflă glasul. SADOVEANU, M. C. 139. DLRLC
    • chat_bubble A-l umfla pe cineva râsul (sau plânsul) sau (reflexiv) a se umfla de râs (sau plâns) = a nu-și putea stăpâni râsul (sau plânsul), a izbucni în râs (sau în plâns). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote Cînd știați că v-aude bunica, îi spuneați Cioroiului unchiule și vă umfla rîsul și-l umfla și pe el. PAS, Z. I 99. DLRLC
      • format_quote Călugării cari auziră se umflară de rîs. STẮNOIU, C. I. 148. DLRLC
      • format_quote Pe Catrina o umflă rîsul. Îi venise în minte vreo ghidușie. VLAHUȚĂ, O. A. 349. DLRLC
    • chat_bubble A se umfla de somn (sau de dormit) = a se sătura de somn, a dormi foarte mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 2. reflexiv (Despre ape) A-și mări volumul, a crește depășind nivelul normal. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Curg șuvoaiele. Se umflă gîrla. STANCU, D. 110. DLRLC
    • format_quote Pentru ce salți Dunăre bătrănă?... apele tale se umflă, sar în sus, vîjîie îngrozite. RUSSO, O. 33. DLRLC
    • format_quote Ce te făcuși Dunăre Și te umflași tulbure? ALECSANDRI, P. P. 255. DLRLC
    • format_quote metaforic Vîntul se umflă. Frunzele cad. DELAVRANCEA, A. 3. DLRLC
    • 2.1. (Despre lichide) A-și ridica nivelul prin fierbere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote N-a prins de veste că s-a umflat cafeaua și că a dat în foc. C. PETRESCU, A. 453. DLRLC
    • 2.2. figurat (Despre sunete) A se ridica. DLRLC
      sinonime: crește
      • format_quote Din balta de la poalele grindului... se umflă cătră slava luminii corul înfricoșat al broaștelor. SADOVEANU, P. M. 294. DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre obiecte de lemn) A-și mări volumul prin umezire. DEX '09 DEX '98
    • format_quote tranzitiv Apa a umflat doagele. DEX '09 DEX '98
  • 4. reflexiv (Despre piele, țesuturi, organe etc.) A se inflama, a se congestiona. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din palma aceea... i s-a umflat obrazul. GALACTION, O. I 87. DLRLC
    • format_quote Îi scoate limba... i-o străpunge cu acul... așa că limba îndată se umflă. CREANGĂ, P. 13. DLRLC
    • 4.1. A se congestiona. DLRLC
      • format_quote Simți că i se umflă tîmplele. DUMITRIU, N. 248. DLRLC
  • 5. tranzitiv figurat familiar A ridica în mod exagerat prețul, suma, proporțiile etc. DEX '09 DEX '98 NODEX
  • 6. tranzitiv familiar A apuca brusc și cu putere. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Dau năvală la bucătărie, mă învîrt, mă sucesc, mă las în genunchi, mă întind pe sub pat... Umflu peria, scuip, dau pe botine. SADOVEANU, M. 195. DLRLC
    • format_quote Iute mă sui în pod, umflu pupăza de unde era, sai cu dînsa pe sub streșina casei și mă duc de-a dreptul în tîrgul vitelor s-o vînd. CREANGĂ, A. 56. DLRLC
    • format_quote Pe dînsul, flăcăi!... umflați-l pe sus și-l puneți în scrînciobul ista. ALECSANDRI, T. 384. DLRLC
    • format_quote figurat Aiștia doar îs de cei care umflă șîvoiu-n brațe și urcă cu el la deal. HOGAȘ, M. N. 193. DLRLC
    • 6.1. neobișnuit Înfuleca. DLRLC
      sinonime: înfuleca
      • format_quote Preotul iarăși s-a mirat de ce-s oile așa late de foame, dară văzînd că îmflă bine la fîn în staul, i-a trecut grija că sînt bolnave. SBIERA, P. 9. DLRLC
    • chat_bubble A umfla în spate = a ridica brusc în spate. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.