opțiuni
  • info
10 definiții pentru ultimativ

Explicative DEX

ULTIMATIV, -Ă, ultimativi, -e, adj. Cu caracter de ultimatum, care conține un ultimatum. – Din fr. ultimatif.

ULTIMATIV, -Ă, ultimativi, -e, adj. Cu caracter de ultimatum, care conține un ultimatum. – Din fr. ultimatif.

ultimativ, ~ă a [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~e / E: it ultimativo] 1-2 (Ca) de ultimatum. 3 Care nu poate fi amânat peste o anumită dată.

ULTIMATIV, -Ă, ultimativi, -e, adj. Cu caracter de ultimatum.

ULTIMATIV, -Ă adj. Cu caracter de ultimatum. [Cf. fr. ultimativ].

ULTIMATIV, -Ă adj. cu caracter de ultimatum, care conține un ultimatum. (< fr. ultimatif)

ULTIMATIV ~ă (~i, ~e) Care are caracter de ultimatum; care conține un ultimatum. /<fr. ultimatif

*ultimatív, -ă adj. (d. ultimat). Care are caracter de ultimat: notă ultimativă.

Ortografice DOOM

ultimativ adj. m., pl. ultimativi; f. ultimativă, pl. ultimative

ultimativ adj. m., pl. ultimativi; f. ultimativă, pl. ultimative

ultimativ adj. m., pl. ultimativi; f. sg. ultimativă, pl. ultimative

Intrare: ultimativ
ultimativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ultimativ
  • ultimativul
  • ultimativu‑
  • ultimativă
  • ultimativa
plural
  • ultimativi
  • ultimativii
  • ultimative
  • ultimativele
genitiv-dativ singular
  • ultimativ
  • ultimativului
  • ultimative
  • ultimativei
plural
  • ultimativi
  • ultimativilor
  • ultimative
  • ultimativelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ultimativ, ultimativăadjectiv

  • 1. Cu caracter de ultimatum, care conține un ultimatum. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „ultimativ” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2