7 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ulmuș sm [At: DR. IX, 434 / Pl: ~i / E: drr ulmușor] (Mun) Uvulă.

vânj [At: (a. 1620) D. BOGDAN, GL. / Pl: ~i sm, ~uri sn / E: vsl вѫже] 1 sm (Bot; pop) Velniș (Ulmus laevis). 2 sm (Înv) Flexibilitate (1). 3 sn Forță fizică. 4 sm (Buc) Om puternic. 5 sn (Olt; Mun) Unealtă care servește la ridicarea unor greutăți.

velniș sm [At: CONV. LIT. XXIII, 1060 / V: (reg) ~neș, veneș, veniș, vilniș / Pl: ~i / E: nct] 1 Arbore din familia ulmaceelor înalt până la 35 de metri, cu scoarța cenușie-brună, cu frunze asimetrice, cu flori verzui sau roșietice dispuse în umbele, care crește în zone de câmpie și de dealuri, mai ales pe lângă ape Si: vânj (Ulmus laevis). 2 (Rar) Ulm de munte (Ulmus scabra). 3 (Reg; îf veneș) Arțar (Acer platanoides).

ULM, ulmi, s. m. Nume dat mai multor specii de arbori și de arbuști cu scoarța în general netedă, cu coroana stufoasă, cu frunze alterne și asimetrice zimțate pe margini, albicioase și cu peri moi pe dos, al căror lemn tare este folosit în rotărie (Ulmus).Ulm de câmp = arbore înalt, cu scoarță groasă, negricioasă, cu lemn rezistent, greu și elastic, folosit în industria casnică (Ulmus carpinifolia). Ulm de munte = arbore înalt, cu scoarță subțire, cultivat ca arbore ornamental (Ulmus scabra).Lat. ulmus.

VÂNJ s. n., (2) vânji, s. m. 1. S. n. (Înv. și pop.) Putere, vigoare 2. S. m. (Bot.) Velniș. – Cf. sl. vonzu.

VELNIȘ, velniși, s. m. Arbore înalt cu scoarța cenușie-brună, cu frunze asimetrice, cu flori verzui sau roșietice dispuse în umbele; vânj (Ulmus laevis).Et. nec.

ULM ~i m. Arbore înalt, cu coroana deasă, stufoasă, cu frunze asimetrice la bază și cu flori dispuse în mănunchiuri compacte, al cărui lemn se folosește în industrie. /<lat. ulmus

VÂNJ1 ~i m. Varietate de ulm, având frunzele ovale și florile de culoare verzuie sau roșiatică; velniș. /cf. sl. važe, vonzu

VÂNJ2 ~uri n. înv. Forță fizică; vigoare. /cf. sl. važe, vonzu

VELNIȘ ~i m. Varietate de ulm cu frunzele ovale și cu flori verzui sau roșietice. /Orig. nec.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vânj (plantă) s. m., pl. vânji

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ULM s. (BOT.) 1. (Ulmus carpinifolia) (înv.) șleau. 2. (Ulmus effusa) velniș, vânj.

VÂNJ s. v. dinamism, energie, forță, impetuozitate, putere, robustețe, tărie, velniș, vigoare, vitalitate, vlagă.

VÂNJ s. (BOT.; Ulmus effusa) ulm, velniș.

VELNIȘ s. (BOT.) 1. (Ulmus effusa) ulm, vânj. 2. (Ulmus laevis) (pop.) vânj.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ULMUS L., ULM, fam. Ulmaceae. Gen originar din Africa, Asia, America, Europa, cca 18 specii, arbori și arbuști ornamentali, coroană densă, ritidom brăzdat. Frunze, de obicei, cu baza inegală, dințate, nervate, simplu-serate. Flori mici, reunite în mănunchiuri, hermafrodite, cu antere roșii, apar înaintea frunzelor, în lungul ramurilor din anul precedent. Perigon cu 5 lobi, 2 cârpele și 2 stigmate. Fruct, samară lat-aripată.

Ulmus americana L. (syn. 17. alba Raf.) « Ulm alb ». Arbore, cca 40 m înălțime, coroană lată, ritidom gri-închis. Frunze ovat-lunguiețe, asimetrice, pînă la 15 cm lungime, pe partea superioară verzi-deschis, pe partea inferioară glauc-pubescente, dublu-dințate. Fructe, samare eliptice, 1 cm lungime, ciliate, pedunculi lungi.

Ulmus carpinifolia Glenditsch (syn. U. campestris L.; U. foliacea Gilib; U. nitens Moench). « Ulm de cîmp ». Specie care înflorește primăvara-devreme, înaintea înfrunzirii. Flori hermafrodite, cu pedunculi foarte scurți (foliolele perigonului pe margini albe-pubescente, 4-5 stamine, antere maro-roșcate cu sămînță plasată excentric în aripă), dispuse în inflorescență sferică, violetă-purpur. Fructul, samară galbenă. Frunze ovat-eliptice, ascuțite la vîrf, la bază nesimetrice, deseori simplu-dințate, pe față netede și lucioase, cu pețiol pînă la 1,4 cm lungime. Arbore pînă la 40 m înălțime, ritidom adîne- brăzdat, maro-închis, ramuri maro-închis, lujeri glabrii. Coroană ovat-sferică.

Ulmus glabra Huds. (syn. U. scabra Mill.; U. montana With.), « Ulm de munte ». Specie care înflorește primăvara. Flori cu pedunculi lungi, dispuse în mănunchi sferic, mov, foliolele perigonului roșii-pubescente pe margini. Fruct, samară, cca 2 cm lățime, cu sămînță plasată în centrul aripii. Frunze lunguieț-ovate, pînă la 16 cm lungime, de cele mai multe ori trilobate, cu pețiol 0,5 cm lungime, acoperite cu peri scurți și rigizi, la bază nesimetrice, acuminate, partea superioară verde-închis, cea inferioară pubescentă, dublu-serate, spre vîrf – de cele mai multe ori – trilobate. Arbore, pînă la 40 m înălțime, scoarță maro-închis, netedă și ritidom cu crăpături superficiale la bătrânețe, ramuri maro-închis, lujerii cu peri scurți și rigizi.

Ulmus laevis Pall. (syn. U. scabra Mill.; U. montana With.), « Ulm de munte ». Specie care înflorește primăvara. Flori cu pedunculi lungi, dispuse în mănunchi sferic, mov, foliolele perigonului roșii-pubescente pe margini. Fruct, samară, cca 2 cm lățime, cu sămînță plasată în centrul aripii. Frunze lunguieț-ovate, pînă la 16 cm lungime, de cele mai multe ori trilobate, cu pețiol 0,5 cm lungime, acoperite cu peri scurți și rigizi, la bază nesimetrice, acuminate, partea superioară verde-închis, cea inferioară pubescentă, dublu-serate, spre vîrf – de cele mai multe ori – trilobate. Arbore, pînă la 40 m înălțime, scoarță maro-închis, netedă și ritidom cu crăpături superficiale la bătrînețe, ramuri maro-închis, lujerii cu peri scurți și rigizi.

Ulmus laevis Pali. (syn. U. effusa Willd), « Velniș ». Specie care înflorește primăvara-devreme. Flori mov cu pedunculi lungi (pînă la 8 stamine, antere albe), pînă la 25, în mănunchiuri alungite, pendente. Fruct, cm lungime, păros pe margine, cu sămînța în mijloc. Frunze eliptice, pînă la 12 cm lungime, acuminate, dublu-serate, nesimetrice la bază, pe partea inferioară verzi- cenușii cu peri moi, pe cea superioară verzi-închis, glabre. Arbore, 30 m înălțime, coroană lat-rotundă, tulpină cu ritidom brăzdat superficial, lujerii tineri păroși.

Ulmus procera Salisb. (syn. U. campestris L.), « Ulm de cîmp, Ulm pufos ». Specie care înflorește primăvara-devreme înaintea frunzelor. Flori hermafrodite, aproape sesile, apar în fascicule roșii-închis. Fruct, samară orbi- culară, cu sămînță dispusă excentric. Frunzele, de la lat-eliptice la ovate, pînă la 7 cm lungime, ascuțite la vîrf, cu 12 nervuri și smocuri de peri alburii la întretăierea lor, pe partea superioară verzi-închis cu peri scurți și rigizi, dublu-serate, nesimetrice la bază, pe cea inferioară aspre sau pubescente. Arbore, pînă la 40 m înălțime, tulpină dreaptă, scoarță adînc brăzdată.

Intrare: Ulmus (gen de plante)
Ulmus (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Ulmus
Intrare: Ulmus americana
Ulmus americana park  nomenclatura binară
compus
  • Ulmus americana
Intrare: Ulmus carpinifolia
Ulmus carpinifolia park  nomenclatura binară
compus
  • Ulmus carpinifolia
Intrare: Ulmus glabra
compus
  • Ulmus glabra
Intrare: Ulmus laevis
compus
  • Ulmus laevis
Intrare: Ulmus procera
compus
  • Ulmus procera
Intrare: ulmuș
ulmuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.