2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ULCIORUȘ s. n. v. urcioruș1.

URCIORUȘ2, urciorușe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui urcior2.Urcior2 + suf. -uș.

URCIORUȘ1, urciorușe, s. n. Urcioraș. [Var.: ulcioruș s. n.] – Urcior1 + suf. -uș.

URCIORUȘ1, urciorușe, s. n. Urcioraș. [Var.: ulcioruș s. n.] – Urcior1 + suf. -uș.

urcioruș2 sn [At: ȘEZ. VI, 84 / Pl: ~e / E: urcior2 + -uș] 1-2 (Rar; șhp) Urcior2 (mic). 3 (Îvr) Coș (pe piele).

urcioruș1 sn [At: (a. 1845) DOC EC 840 / V: ulc~ / Pl: ~e / E: urcior1 + -uș] 1-2 (Reg; șhp) Urcioraș (1-2).

URCIORUȘ2, urciorușe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui urcior2. – Urcior2 + suf. -uș.

URCIORUȘ1, urciorușe, s. n. (Și în forma ulcioruș) Urcioraș. Ulcioruș... Șede-ntr-un vîrf de picioruș (Curechiul). GOROVEI, C. 125. – Variantă: ulcioruș s. n.

URCIORUȘ2, urciorușe, s. n. (Învechit) Diminutiv al lui urcior2. (Cu pronunțare regională) Răsipește urciorușile și meișorul din obraz. PISCUPESCU, O. 303.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!urcioruș/ulcioruș (rar) (desp. -cio-) s. n., pl. urciorușe/ulciorușe

urcioruș (rar) (-cio-) s. n., pl. urciorușe

Intrare: urcioruș (bubă)
urcioruș substantiv neutru
  • silabație: ur-cio-ruș info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urcioruș
  • urciorușul
  • urciorușu‑
plural
  • urciorușe
  • urciorușele
genitiv-dativ singular
  • urcioruș
  • urciorușului
plural
  • urciorușe
  • urciorușelor
vocativ singular
plural
ulcioruș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: urcioruș (vas)
urcioruș substantiv neutru
  • silabație: ur-cio-ruș info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urcioruș
  • urciorușul
  • urciorușu‑
plural
  • urciorușe
  • urciorușele
genitiv-dativ singular
  • urcioruș
  • urciorușului
plural
  • urciorușe
  • urciorușelor
vocativ singular
plural
ulcioruș substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulcioruș
  • ulciorușul
  • ulciorușu‑
plural
  • ulciorușe
  • ulciorușele
genitiv-dativ singular
  • ulcioruș
  • ulciorușului
plural
  • ulciorușe
  • ulciorușelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urcioruș, urciorușesubstantiv neutru

etimologie:

urcioruș, urciorușesubstantiv neutru

  • 1. Urcioraș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: urcioraș
    • format_quote Ulcioruș... Șede-ntr-un vîrf de picioruș (Curechiul). GOROVEI, C. 125. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.