2 intrări
16 definiții

Explicative DEX

ULCIORUȘ s. n. v. urcioruș1.

ulcioruș sn vz urcioruș1

ULCIORUȘ s. n. v. urcioruș1.

ULCIORUȘ s. n. v. urcioruș.

URCIORUȘ2, urciorușe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui urcior2.Urcior2 + suf. -uș.

URCIORUȘ1, urciorușe, s. n. Urcioraș. [Var.: ulcioruș s. n.] – Urcior1 + suf. -uș.

URCIORUȘ1, urciorușe, s. n. Urcioraș. [Var.: ulcioruș s. n.] – Urcior1 + suf. -uș.

urcioruș1 sn [At: (a. 1845) DOC EC 840 / V: ulc~ / Pl: ~e / E: urcior1 + -uș] 1-2 (Reg; șhp) Urcioraș (1-2).

urcioruș2 sn [At: ȘEZ. VI, 84 / Pl: ~e / E: urcior2 + -uș] 1-2 (Rar; șhp) Urcior2 (mic). 3 (Îvr) Coș (pe piele).

URCIORAȘ, ULC-, URCIORUȘ, ULC- (pl. -șe), URCIORUȚ, ULC- (pl. -țe) sn. 🏺 dim. URCIOR1: a adus baba mea din pivniță un ulcioraș de vinars (RET.).

URCIORUȘ2, urciorușe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui urcior2. – Urcior2 + suf. -uș.

URCIORUȘ1, urciorușe, s. n. (Și în forma ulcioruș) Urcioraș. Ulcioruș... Șede-ntr-un vîrf de picioruș (Curechiul). GOROVEI, C. 125. – Variantă: ulcioruș s. n.

URCIORUȘ2, urciorușe, s. n. (Învechit) Diminutiv al lui urcior2. (Cu pronunțare regională) Răsipește urciorușile și meișorul din obraz. PISCUPESCU, O. 303.

Ortografice DOOM

ulcioruș v. urcioruș

!urcioruș/ulcioruș (rar) (desp. -cio-) s. n., pl. urciorușe/ulciorușe

urcioruș (rar) (-cio-) s. n., pl. urciorușe

urcioruș s. n., pl. urciorușe

Intrare: urcioruș / ulcioruș (bubă)
urcioruș substantiv neutru
  • silabație: ur-cio-ruș info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urcioruș
  • urciorușul
  • urciorușu‑
plural
  • urciorușe
  • urciorușele
genitiv-dativ singular
  • urcioruș
  • urciorușului
plural
  • urciorușe
  • urciorușelor
vocativ singular
plural
ulcioruș substantiv neutru
  • silabație: ul-cio-ruș info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulcioruș
  • ulciorușul
  • ulciorușu‑
plural
  • ulciorușe
  • ulciorușele
genitiv-dativ singular
  • ulcioruș
  • ulciorușului
plural
  • ulciorușe
  • ulciorușelor
vocativ singular
plural
Intrare: urcioruș / ulcioruș (vas)
urcioruș substantiv neutru
  • silabație: ur-cio-ruș info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urcioruș
  • urciorușul
  • urciorușu‑
plural
  • urciorușe
  • urciorușele
genitiv-dativ singular
  • urcioruș
  • urciorușului
plural
  • urciorușe
  • urciorușelor
vocativ singular
plural
ulcioruș substantiv neutru
  • silabație: ul-cio-ruș info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulcioruș
  • ulciorușul
  • ulciorușu‑
plural
  • ulciorușe
  • ulciorușele
genitiv-dativ singular
  • ulcioruș
  • ulciorușului
plural
  • ulciorușe
  • ulciorușelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urcioruș, urciorușe / ulcioruș, ulciorușesubstantiv neutru

etimologie:

urcioruș, urciorușe / ulcioruș, ulciorușesubstantiv neutru

  • 1. Urcioraș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: urcioraș
    • format_quote Ulcioruș... Șede-ntr-un vîrf de picioruș (Curechiul). GOROVEI, C. 125. DLRLC
etimologie:
  • Urcior + -uș. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.