UKULÉLE s.n. Chitară de dimensiuni reduse, cu patru coarde, originară din insulele Hawaii, folosită în formațiile de jaz din New Orleans. [< engl. ukulele < cuv. polinezian].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
oprocopiuc
| Semnalează o greșeală
| Permalink
UKULÉLE [IUKEILEILI] s. n. mică chitară cu patru coarde, originară din insulele Hawaii, folosită în formațiile de jaz. (< engl. ukulele)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ukulele, ghitară* de mici dimensiuni, întâlnită în Hawaii, dar originară din Portugalia. Cu patru coarde, are acordajul (1-2): la, re, fa diez, la sau sol, do, mi, la. Pătrunde în anii ’20 în formațiile de dans amer. și europ. Corzile sunt călcate prin intermediul unor „degetare”, ceea ce are ca efect producerea unui timbru* metalic; la u. se cântă cu mult vibrato* și cu glissandi*.
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink