opțiuni
  • info
2 intrări
17 definiții

Explicative DEX

uire sf vz vuire

VUIRE, vuiri, s. f. Faptul de a vui; vuit. – V. vui.

VUIRE, vuiri, s. f. Faptul de a vui; vuit. – V. vui.

ui2 vi [At: LB / V: ~i / Pzi: ~esc / E: ui1] 1 (Reg) A scoate un strigăt (de mirare, de spaimă etc.) 2 (Reg) A uiui (1). 3 (Trs) A striga după cineva.

uii v vz ui2

vuire sf [At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: vui] 1-3 Vuiet (1, 5, 10). 4 (Poetic) Răsunet.

vuire s.f. 1 Șuierătură, vîjîit al vîntului, al apei etc.; vuit. Vuiri de vînt, și freamăte, și șoapte Descresc și cresc și tac pe nesimțite (PILL.) . 2 Larmă, zarvă. O veselă vuire de joc... Ce vine din palat, lovește-a sa ureche (I. NEGR.). • pl. -i. /v. vui1.

❍UI (uesc) vb. intr. Trans. A chiui: fermecat de aceste glasuri îngerești, călăuzul... începea și el a ui și a hori (FR.-CDR.) [onom.].

UI2, uiesc, vb. IV. Intranz. (Popular) A chiui, a hăuli, a aui. Pe cînd cuscrii uiesc și nuntașii pușcă, se află în curte o masă pusă și acoperită cu o față albă. MARIAN, NU. 638. Îi pun [miresei] potilatul pe cap și cuscrii uiesc. id. ib. 723.

VUIRE, vuiri, s. f. Faptul de a vui; vuiet. E rară și-ntr-una mai rară Vuirea. COȘBUC, P. I 237. Pe malurile Senei, în faeton de gală, Cezarul trece palid, în gînduri adîncit; Al undelor greu vuiet, vuirea în granit A sute d-echipajuri, gîndirea-i n-o înșală. EMINESCU, O. I 61. Prin vuirea de vaiete-n mulțime... Un glas din altă lume se-nalță și grăiește. ALECSANDRI, P. III 304.

UI2, uiesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A chiui. – Din ui1.

Ortografice DOOM

ui (pop.) interj.

vuire s. f., g.-d. art. vuirii; pl. vuiri

vuire s. f., g.-d. art. vuirii; pl. vuiri

vuire s. f., g.-d. art. vuirii; pl. vuiri

Sinonime

UI vb. v. chioti, chiui, hăuli, striga, țipa.

ui vb. v. CHIOTI. CHIUI. HĂULI. STRIGA. ȚIPA.

Arhaisme și regionalisme

ui, interj. – Vai: „Ui de mine, părinte” (Papahagi, 1925: 309: Vad). – Onomatopee (DEX, MDA).

Intrare: ui (vb.)
verb (V408)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ui
  • uire
  • uit
  • uitu‑
  • uind
  • uindu‑
 singular plural
  • uiește
  • uiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uiesc
 (să)
  • uiesc
  • uiam
  • uii
  • uisem
a II-a (tu)
  • uiești
 (să)
  • uiești
  • uiai
  • uiși
  • uiseși
a III-a (el, ea)
  • uiește
 (să)
  • uiască
  • uia
  • ui
  • uise
plural I (noi)
  • uim
 (să)
  • uim
  • uiam
  • uirăm
  • uiserăm
  • uisem
a II-a (voi)
  • uiți
 (să)
  • uiți
  • uiați
  • uirăți
  • uiserăți
  • uiseți
a III-a (ei, ele)
  • uiesc
 (să)
  • uiască
  • uiau
  • uiră
  • uiseră
uii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vuire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vuire
  • vuirea
plural
  • vuiri
  • vuirile
genitiv-dativ singular
  • vuiri
  • vuirii
plural
  • vuiri
  • vuirilor
vocativ singular —
plural —
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uire
  • uirea
plural
  • uiri
  • uirile
genitiv-dativ singular
  • uiri
  • uirii
plural
  • uiri
  • uirilor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ui, uiescverb

  • 1. popular Aui, chioti, chiui, hăuli, striga, țipa. DLRLC DLRM
    sinonime: aui chioti chiui hăuli striga țipa
    • format_quote Pe cînd cuscrii uiesc și nuntașii pușcă, se află în curte o masă pusă și acoperită cu o față albă. MARIAN, NU. 638. DLRLC
    • format_quote Îi pun [miresei] potilatul pe cap și cuscrii uiesc. MARIAN, NU. 723. DLRLC
etimologie:

vuire, vuirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a vui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vuiet vuit
    • format_quote E rară și-ntr-una mai rară Vuirea. COȘBUC, P. I 237. DLRLC
    • format_quote Pe malurile Senei, în faeton de gală, Cezarul trece palid, în gînduri adîncit; Al undelor greu vuiet, vuirea în granit A sute d-echipajuri, gîndirea-i n-o înșală. EMINESCU, O. I 61. DLRLC
    • format_quote Prin vuirea de vaiete-n mulțime... Un glas din altă lume se-nalță și grăiește. ALECSANDRI, P. III 304. DLRLC
etimologie:
  • vezi vui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „uire” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1