*uílă, V. huilă.

huilă sf [At: IOANOVICI, TEHN. 12 / P: hu-i~ / Pl: ~le / E: fr houille] Cărbune natural negru, compact, dur, sfărâmicios și lucios, folosit drept combustibil, precum și în industrie, la fabricarea cocsului metalurgic, la extragerea gazului de iluminat și a gudroanelor.

*huílă f. (fr. houille, valonic hul, d. vgerm. skolla, ngerm. scholle, bulgăre). Cărbune de pămînt (V. cărbune). Huila albă, forța motrice a cascadelor. – Și uilă.