2 intrări
20 de definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (7)
- relaționale (4)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UCRAINEANĂ f. mai ales art. Limba ucrainenilor. /Ucraina n. pr. + suf. ~ean
UCRAINEAN, -Ă, ucraineni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația Ucrainei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Ucrainei sau ucrainenilor (2), referitor la Ucraina ori la ucraineni. ♦ (Substantivat, f.) Limbă (de origine slavă) vorbită de ucraineni (1). [Pr.: -cra-i-] – Ucraina (n. pr.) + suf. -ean.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ucrainean, ~ă [At: CADE / P: ~crai-nean / V: -nian (P: ~ni-an) / Pl: ~eni, ~ene / E: Ucraina + -ean] 1-4 smf a (Persoană) care face parte din populația de bază a Ucrainei (sau este originară din Ucraina). 5 smp Populația care locuiește în Ucraina. 6-7 a Care aparține Ucrainei sau ucrainenilor (5). 8-9 a Referitor la Ucraina sau la ucraineni (5). 10 a Care provine din Ucraina. 11 sfa Limba vorbită de ucraineni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UCRAINEAN, -Ă, ucraineni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Ucrainei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține Ucrainei sau populației ei, privitor la Ucraina sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limbă (de origine slavă) vorbită de ucraineni (1). [Pr.: -cra-i-] – Ucraina (n. pr.) + suf. -ean.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
UCRAINEAN2, -Ă, ucraineni, -e, s. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a R.S.S. Ucraina sau care este originară de acolo. – Pronunțat: -cra-i-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UCRAINEAN1, -Ă, ucraineni, -e, adj. Privitor la R.S.S. Ucraina sau la populația ei; al R.S.S. Ucraina sau al populației ei. Avea o față blîndă, curat ucraineană. CONTEMPORANUL, VI 24. – Pronunțat: -cra-i-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UCRAINEAN, -Ă CRAI-NEAN/ adj., s. m. f. (locuitor) din Ucraina. ◊ (s. f.) limbă slavă, cu numeroase dialecte, vorbită de ucraineni. (< fr. ukrainien)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
UCRAINEAN2 ~eană (~eni, ~ene) Care aparține Ucrainei sau populației ei; din Ucraina. Cântece ~ene. /Ucraina n. pr. + suf. ~ean
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!ucraineană (limbă) (desp. u-cra-i-nea-) s. f., g.-d. art. ucrainenei (desp. -i-ne-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ucraineană (limbă) (u-crai-nea-) s. f., g.-d. art. ucrainenei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ucraineană (limba) s. f. (sil. -crai-nea-), g.-d. art. ucrainenei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!ucrainean (desp. u-cra-i-nean) adj. m., s. m., pl. ucraineni (desp. -i-neni); adj. f., s. f. ucraineană, pl. ucrainene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ucrainean (u-crai-nean) adj. m., s. m., pl. ucraineni; adj. f., s. f. ucraineană, pl. ucrainene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ucrainean s. m., adj. m. (sil. -crai-nean), pl. ucraineni; f. sg. ucraineană, g.-d. art. ucrainenei, pl. ucrainene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ucrainean, pl. ucraineni
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
UCRAINEANĂ s. v. ucraineancă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UCRAINEANĂ s. ruteancă, ucraineancă, (pop.) ruscă, (înv.) malorosiancă.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UCRAINEAN s., adj. 1. s. rutean, (Mold. și Bucov.) rusnac. 2. adj. rutean, rutenesc, (înv.) malorosian, malorosienesc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
UCRAINEAN s., adj. 1. s. rutean, (Mold. și Bucov.) rusnac. 2. adj. rutean, (înv.) malorosian, malorosienesc.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
UCRAINEANĂ s. f. (< Ucraina + suf. -ean): limbă slavă din grupul de răsărit, vorbită de locuitorii R. Ucrainene, de grupuri compacte de ucraineni din R. Bielorusă, din R. Moldova, din Kuban, din nordul Caucazului, din Altai, din Siberia, din Orientul îndepărtat și de ucrainenii așezați în Ungaria, Iugoslavia, România, Canada și S.U.A. Trăsăturile sale proprii au apărut încă din secolul al XII-lea. S-a desprins din velicorusă (din vechea rusă) după dezmembrarea statului kievean, în secolul al XIV-lea. Se caracterizează fonetic prin folosirea unui mare număr de consoane muiate și prin rolul deosebit al alternanțelor fonetice. În dezvoltarea limbii literare ucrainene există două mari perioade: a) perioada veche (între secolul al XIV-lea și al XVIII-lea inclusiv), în care baza ei a fost velicorusa (paralel, în scris, se folosea și slava bisericească, mai ales în literatura religioasă). Dezvoltarea ei a avut loc pe fondul luptei naționale de eliberare de sub stăpânirea polonezilor și a turco-tătarilor. În secolul al XVIII-lea s-a îmbogățit cu elemente din creațiile orale, din limba ucraineană vorbită și din limba poloneză; b) perioada modernă (din secolul al XIX-lea până azi), în care operele celui mai mare poet ucrainean, Taras Șevcenko, au influențat profund limba națională. U. dispune azi de trei grupuri dialectale: de nord, de sud-vest și de sud-est. Existența unor elemente lexicale ucrainene în limba română și a unor elemente lexicale române în limba ucraineană, ca urmare a conviețuirii și a vecinătății istorice dintre cele două popoare, i-a determinat pe lingviști să vorbească despre o influență ucraineană asupra limbii române și, invers, despre o influență română asupra limbii ucrainene (v. și influență).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
- silabație: u-crai-nea-nă
substantiv feminin (F12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
- silabație: u-crai-nean
adjectiv (A17) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
ucrainean, ucraineanăadjectiv
- 1. Care aparține Ucrainei sau ucrainenilor (1.), referitor la Ucraina ori la ucraineni. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: malorosian malorosienesc rutean rutenesc
- Avea o față blîndă, curat ucraineană. CONTEMPORANUL, VI 24. DLRLC
- Cântece ucrainene. NODEX
- 1.1. Limbă (de origine slavă, cu numeroase dialecte) vorbită de ucraineni (1.). DEX '09 DEX '98 MDN '00
-
etimologie:
- Ucraina + sufix -ean. DEX '09 DEX '98 NODEX
- ukrainien MDN '00
ucrainean, ucrainenisubstantiv masculin ucraineană, ucrainenesubstantiv feminin
- 1. Persoană care face parte din populația Ucrainei sau este originară de acolo. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00sinonime: malorosiancă ruscă rusnac rutean ruteancă ucraineancă
etimologie:
- Ucraina + sufix -ean. DEX '09 DEX '98 NODEX
- ukrainien MDN '00