UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

UBÁC s. n. versant al unui munte expus spre umbră. (< fr. ubac)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre umbră. (din fr. ubac) [def. MDN]
Sursa: DOOM (1982) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

ubác s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink