dexonline

info

2 intrări

18 definiții

explicative DEX (12)
ortografice DOOM (6)

Explicative DEX

TĂVĂLUGIRE, tăvălugiri, s. f. Acțiunea de a tăvălugi și rezultatul ei. – V. tăvălugi.

tăvălugire sf [At: VÎN. PESC. martie 1964, 17 / Pl: ~ri / E: tăvălugi] Strivire a bulgărilor de pe o arătură sau de pe un drum cu tăvălugul (1) Si: tăvălugit.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

TĂVĂLUGI, tăvălugesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum, a strivi bulgării unui drum sau a netezi și a îndesa pământul cu tăvălugul. – Din tăvălug.

tăfălugi v vz tăvălugi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tăvăluci v vz tăvălugi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tăvălugi vt [At: TDRG / V: ~uci, (reg) tăfă~, trăv~ / Pzi: ~ugesc / E: tăvălug] A trece cu tăvălugul (1) peste arătură sau peste pietrișul unui drum.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

trăvălugi v vz tăvălugi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

TĂVĂLUGI, tăvălugesc, vb. IV. Tranz. A trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum, a strivi bulgării unui drum sau a netezi și a îndesa pământul cu tăvălugul. – Din tăvălug.

TĂVĂLUCI vb. IV v. tăvălugi.

TĂVĂLUGI, tăvălugesc, vb. IV. Tranz. A trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum, a strivi bulgării unui drum cu tăvălugul. -Variantă: tăvăluci vb. IV.

A TĂVĂLUGI ~esc tranz. (terenuri, suprafețe) A lucra cu tăvălugul. /Din tăvălug

sursa: NODEX (2002)
adăugată de siveco
acțiuni
- link permalink

tăvălucésc și -gésc v. tr. (d. tăvăluc). Netezesc cu tăvălucu, cilindrez. V. vălătucesc.

Ortografice DOOM

tăvălugire (rar) s. f., g.-d. art. tăvălugirii; pl. tăvălugiri

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

tăvălugire (rar) s. f., g.-d. art. tăvălugirii; pl. tăvălugiri

tăvălugire s. f., g.-d. art. tăvălugirii; pl. tăvălugiri

tăvălugi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăvălugesc, 3 sg. tăvălugește, imperf. 1 tăvălugeam; conj. prez. 1 sg. să tăvălugesc, 3 să tăvălugească

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

tăvălugi (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăvălugesc, imperf. 3 sg. tăvălugea; conj. prez. 3 să tăvălugească

tăvălugi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăvălugesc, imperf. 3 sg. tăvălugea; conj. prez. 3 sg. și pl. tăvălugească

Intrare: tăvălugire

tăvălugire substantiv feminin

substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	tăvălugire	tăvălugirea
nominativ-acuzativ	plural	tăvălugiri	tăvălugirile
genitiv-dativ	singular	tăvălugiri	tăvălugirii
genitiv-dativ	plural	tăvălugiri	tăvălugirilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: tăvălugi

tăvălugi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT407) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) tăvălugi	tăvălugire	tăvălugit tăvălugitu‑	tăvălugind tăvălugindu‑	singular	plural
		(a) tăvălugi	tăvălugire	tăvălugit tăvălugitu‑	tăvălugind tăvălugindu‑	tăvălugește	tăvălugiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	tăvălugesc	(să) tăvălugesc	tăvălugeam	tăvălugii	tăvălugisem
	a II-a (tu)	tăvălugești	(să) tăvălugești	tăvălugeai	tăvălugiși	tăvălugiseși
	a III-a (el, ea)	tăvălugește	(să) tăvălugească	tăvălugea	tăvălugi	tăvălugise
plural	I (noi)	tăvălugim	(să) tăvălugim	tăvălugeam	tăvălugirăm	tăvălugiserăm tăvălugisem
	a II-a (voi)	tăvălugiți	(să) tăvălugiți	tăvălugeați	tăvălugirăți	tăvălugiserăți tăvălugiseți
	a III-a (ei, ele)	tăvălugesc	(să) tăvălugească	tăvălugeau	tăvălugiră	tăvălugiseră

tăvăluci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT406)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) tăvăluci	tăvălucire	tăvălucit tăvălucitu‑	tăvălucind tăvălucindu‑	singular	plural
		(a) tăvăluci	tăvălucire	tăvălucit tăvălucitu‑	tăvălucind tăvălucindu‑	tăvălucește	tăvăluciți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	tăvălucesc	(să) tăvălucesc	tăvăluceam	tăvălucii	tăvălucisem
	a II-a (tu)	tăvălucești	(să) tăvălucești	tăvăluceai	tăvăluciși	tăvăluciseși
	a III-a (el, ea)	tăvălucește	(să) tăvălucească	tăvălucea	tăvăluci	tăvălucise
plural	I (noi)	tăvălucim	(să) tăvălucim	tăvăluceam	tăvălucirăm	tăvăluciserăm tăvălucisem
	a II-a (voi)	tăvăluciți	(să) tăvăluciți	tăvăluceați	tăvălucirăți	tăvăluciserăți tăvăluciseți
	a III-a (ei, ele)	tăvălucesc	(să) tăvălucească	tăvăluceau	tăvăluciră	tăvăluciseră

trăvălugi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

tăfălugi

Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

tăvălugire, tăvălugirisubstantiv feminin

1. Acțiunea de a tăvălugi și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09

etimologie:

vezi tăvălugi DEX '98 DEX '09

tăvălugi, tăvălugescverb

1. A trece cu tăvălugul peste arătură sau peste pietrișul unui drum, a strivi bulgării unui drum sau a netezi și a îndesa pământul cu tăvălugul. DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

tăvălug DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.