2 intrări
3 definiții

Explicative DEX

tătuș sm [At: PSALT. 75 / Pl: ~i / E: tată + -uș cf auș] (Îvr) Strămoș.

Enciclopedice

Tătu/cea, -cu, -iul, -l, -le, -lea, -ș, -șescu, -ță v. Tată I 3-11.

Arhaisme și regionalisme

tătuș, tătuși, s.m. (înv.) strămoș.

Intrare: Tătuș
Tătuș nume propriu
nume propriu (I3)
  • Tătuș
Intrare: tătuș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tătuș
  • tătușul
  • tătușu‑
plural
  • tătuși
  • tătușii
genitiv-dativ singular
  • tătuș
  • tătușului
plural
  • tătuși
  • tătușilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)