2 definiții pentru tăgădău
Explicative DEX
tăgădău sm [At: LB / Pl: ~ăi / E: mg tagadó] (Reg) Persoană care tăgăduiește (1).
Arhaisme și regionalisme
tăgădău, tăgădăi, s.m. (reg.) persoană care neagă, tăgăduiește.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: tăgădău
tăgădău substantiv masculin
| substantiv masculin (M69) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)