9 definiții pentru tăbăraș
Explicative DEX
TĂBĂRAȘ, tăbărași, s. m. (Rar) Ostaș care face parte dintr-o tabără. – Tabără + suf. -aș.
tăbăraș sm [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~i / E: tabără + -aș] (Îvr) Soldat care face parte dintr-o tabără (1) Si: (îvr) tăbărean.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TĂBĂRAȘ, tăbărași, s. m. Ostaș care face parte dintr-o tabără. – Tabără + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de pan111
- acțiuni
TĂBĂRAȘ, tăbărași, s. m. (Învechit) Ostaș făcînd parte dintr-o tabără. Și pe cale mi-l pornește Cu o sută de nuntași, Toți aleși din tăbărași. ALECSANDRI, P. P. 176.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tăbăraș m. soldat din tabără: nuntași aleși din tăbărași POP.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tăbăráș m. (d. tabără). Rar. Ostaș din tabără.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
tăbăraș (înv., rar) s. m., pl. tăbărași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tăbăraș (rar) s. m., pl. tăbărași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tăbăraș s. m., pl. tăbărași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
tăbăraș, tăbărașisubstantiv masculin
- 1. Ostaș care face parte dintr-o tabără. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Și pe cale mi-l pornește Cu o sută de nuntași, Toți aleși din tăbărași. ALECSANDRI, P. P. 176. DLRLC
-
etimologie:
- Tabără + -aș. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.