5 definiții pentru târnoață
Explicative DEX
târnoață sf [At: PAMFILE, J. II, 169 / Pl: ~țe / E: ns cf târnui] 1 (Reg) Iapă bătrână. 2 (Mun; Mol; dep) Târfă1 (2). 3 (Mol; Mun) Amant (1). 4 (Mun; Mol) Neplăcere.
tîrnoáță (oa dift.) f., pl. e (cp. cu tîrnîĭ, atîrn). Munt. Mold. Nagodă, legătură familiară, belea, sarcină: n’are nicĭ o tîrnoață. Iron. Amant: venise cu tîrnoața după ĭa. – În Munt. est și tîrcoață.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Sinonime
TÂRNOAȚĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tîrnoață s. v. COCOTĂ. CURVĂ. FEMEIE DE STRADĂ. PROSTITUATĂ. TÎRFĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
târnoață, târnoațe, s.f. (reg.) 1. belea, sarcină, neajuns. 2. târfă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: târnoață
târnoață substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||