TURUIÁLĂ, turuieli, s. f. (Fam. și depr.) Faptul de a turui; debit verbal continuu și rapid; turuitură. – Turui + suf. -eală.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TURUIÁLĂ s. turuitură. (O ține într-o ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

turuiálă s. f., g.-d. art. turuiélii; pl. turuiéli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

turuială, turuieli s. f. debit verbal continuu și rapid
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink