TURBĂCIÚNE, turbăciuni, s. f. (Rar) Turbare. – Turba + suf. -ăciune.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TURBĂCIÚNE s. v. rabie, turbare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

turbăciúne s. f., g.-d. art. turbăciúnii; pl. turbăciúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink