TÚMUL, tumuli, s. m. Movilă artificială, conică sau piramidală, din pământ sau din piatră, pe care unele popoare din antichitate o înălțau deasupra mormintelor. [Var.: túmulus s. m.] – Din fr., lat. tumulus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

TÚMUL ~i m. (la unele popoare antice) Ridicătură de pământ sau de piatră, în formă de con sau de piramidă, înălțată deasupra mormintelor, în scop de protecție. /<lat. tumulus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TÚMUL s.m. (Ist.) Movilă conică sau piramidală, făcută din pământ sau din piatră, înălțată de unele popoare din vechime deasupra unui mormânt. [Var. tumulus s.n. / < fr., lat. tumulus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TUMÚL s. m. movilă de pământ înălțată de unele popoare, începând din neolitic, în scop funerar, ca observator astronomic sau semn geodezic. (< fr., lat. tumulus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TÚMUL, tumuli, s.m. Movilă de pământ sau de piatră pe care o ridicau unele popoare din antichitate deasupra mormintelor.
Sursa: DLRC (1980) | Adăugată de MihaelaStan | Semnalează o greșeală | Permalink

TÚMUL s. măgură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

túmul s. m., pl. túmuli
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink