TUMEFIÉRE, tumefieri, s. f. Faptul de a se tumefia. [Pr.: -fi-e-] – V. tumefia.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de RACAI | Greșeală de tipar | Permalink

TUMEFIÉRE s.f. Faptul de a se tumefia; umflare. [Pron. -fi-e-. / < tumefia].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

TUMEFIÉRE s. (MED.) inflamare, inflamație, obrinteală, obrintire, obrintit, obrintitură, tumefacție, umflare, (reg.) bobotire. (Proces de ~ a unui țesut.)
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

tumefiére s. f. (sil. -fi-e-), g.-d. art. tumefiérii; pl. tumefiéri
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

TUMEFIÁ, pers. 3 tumefiază, vb. I. Refl. (Despre țesuturi) A-și mări volumul datorită unei tumefacții; a se umfla. [Pr.: -fi-a] – Din fr. tuméfier.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de ana_zecheru | Greșeală de tipar | Permalink

A SE TUMEFIÁ pers. 3 se ~áză intranz. rar (despre țesuturi, organe) A-și mări volumul peste limitele normale (din cauza unor afecțiuni, traume, infecții etc.); a se umfla; a se inflama. [Sil. -fi-a] /<fr. tuméfier
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

TUMEFIÁ vb. refl. a prezenta o tumefacție; a se umfla. (< fr. tuméfier)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

TUMEFIÁ vb. I. refl. (Despre țesuturi) A-și mări volumul datorită unei tumefacții; a se umfla. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < tuméfier, cf. lat. tumefacere – a umfla].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

TUMEFIÁ vb. (MED.) a se inflama, a se obrinti, a se umfla, (reg.) a se boboti. (Brațul s-a ~.)
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

tumefiá vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg. tumefiéz, 3 sg. și pl. tumefiáză; conj. prez. 3 sg. și pl. tumefiéze (sil. -fi-e-); ger. tumefiínd (sil. -fi-ind)
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink