TUBULÚRĂ, tubuluri, s. f. Bucată scurtă de țeavă îmbinată etanș cu peretele unui recipient sau al unei conducte pentru a realiza un racord sau pentru a permite scurgerea fluidului din recipient sau din conductă. – Din fr. tubulure.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TUBULURĂ ~e f. Țeavă scurtă care face racordul dintre două conducte. /<fr. tubulure
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TUBULÚRĂ s.f. Bucată scurtă de țeavă montată la un vas pentru a se face legătura cu o conductă; ștuț. [< fr. tubulure].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TUBULÚRĂ s. f. 1. bucată scurtă de țeavă montată la un vas pentru a se face legătura cu o conductă; ștuț. 2. ansamblu de tuburi ale unei instalații. (< fr. tubulure)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TUBULÚRĂ s. v. ștuț.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tubulúră s. f., g.-d. art. tubulúrii; pl. tubulúri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink