TRUÍSM, truisme, s. n. (Livr.) Adevăr evident, banal; loc comun. – Din fr. truisme.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de laura_tache | Greșeală de tipar | Permalink

TRUÍSM ~e n. livr. Adevăr banal; banalitate. /<fr. truisme
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

TRUÍSM s. n. adevăr banal, evident, loc comun. (< fr. truisme)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

TRUÍSM s.n. (Liv.) Adevăr banal, evident, care nu merită enunțat; banalitate. [Pron. tru-ism. / < fr. truisme, cf. engl. truism < true – adevărat].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

TRUÍSM s. v. banalitate, loc comun, platitudine, prozaism.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

truísm s. n., pl. truísme
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink