10 definiții pentru „truism”   declinări

TRUÍSM, truisme, s. n. Adevăr evident, banal; loc comun. – Din fr. truisme.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUÍSM, truisme, s. n. (Livr.) Adevăr evident, banal; loc comun. – Din fr. truisme.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de laura_tache | Semnalează o greșeală | Permalink

truísm s. n., pl. truísme
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUÍSM s. v. banalitate, loc comun, platitudine, prozaism.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUÍSM ~e n. livr. Adevăr banal; banalitate. /<fr. truisme
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUÍSM s.n. (Liv.) Adevăr banal, evident, care nu merită enunțat; banalitate. [Pron. tru-ism. / < fr. truisme, cf. engl. truism < true – adevărat].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUÍSM s. n. adevăr banal, evident, loc comun. (< fr. truisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

truísm s. n., pl. truísme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

truism n. adevăr banal.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*truízm n., pl. e (fr. truisme, d. engl. truism, d. true, adevărat). Adevăr banal care nu merită să maĭ fie spus, loc comun. V. axiomă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink