TRUCULÉNȚĂ, truculențe, s. f. Asprime, violență, brutalitate; lipsă de bun-simț, obrăznicie. – Din fr. truculence.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUCULÉNȚĂ s.f. (Franțuzism) Asprime, violență, lipsă de jenă, sfidare a bunului simț. [Cf. fr. truculence, lat. truculentia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRUCULÉNȚĂ s. f. asprime, violență, lipsă de jenă, sfidare a bunului simț. (< fr. truculence)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

truculénță s. f., g.-d. art. truculénței; pl. truculénțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink