TRIFURCÁȚIE s.f. Împărțire în trei; loc unde se trifurcă un drum. [Gen. -iei. / < fr. trifurcation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRIFURCÁȚIE s. f. trifurcare; loc unde se trifurcă un drum, o arteră. (< fr. trifurcation)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

trifurcáție s. f., g.-d. art. trifurcáției
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink