TRÉBNIC, trebnice, s. n. (Rar) Molitvelnic. – Din sl. trĕbĕnikŭ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÉBNIC ~ce n. Carte de ritual ortodox care conține rugăciuni. /<sl. trĕbĕniku
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÉBNIC adj. v. folositor, necesar, trebuincios, util.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TRÉBNIC s. v. altar, canon, molitvelnic, ritual, sanctuar, tipic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

trébnic s. n., pl. trébnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

trébnic, trebnice s. n. 1. Altar, jertfelnic. 2. Carte de ritual al Bis. ortodoxe, care conține rânduiala sfintelor taine și și a diferitelor slujbe religioase; evhologhiu; molitvelnic. – Dib sl. trebnikŭ.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink