TREASC, treascuri, s. n. Tun mic, primitiv, folosit în trecut pentru a produce focuri de artificii sau pocnituri la petreceri, la serbări etc.; piuă. – Din sl. trĕskŭ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TREASC s. v. piuă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

treasc, treáscuri, s.n. (înv.) 1. tun mic, primitiv, pentru producerea focurilor de artificii la serbări. 2. veselie. 3. ogrinji, gunoi.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

treasc s. n., pl. treáscuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink