2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRADUCĂTOR, -OARE, traducători, -oare, s. m. și f. Persoană care traduce (un text) dintr-o limbă în alta. – Traduce + suf. -ător (după fr. traducteur).

traducător, ~oare smf [At: NEGRUZZI, S. I, 343 / Pl: ~i, ~oare / E: traduce + -ător] 1 Persoană care traduce (1) (un text) dintr-o limbă în alta (în cadrul profesiunii sale) Si: translator (1), (înv) tălmaci (1), tălmăcitor, tâlcuitor (2), tergiman. 2 (Pfm) Persoană care înșală (în dragoste).

TRADUCĂTOR, -OARE, traducători, -oare, s. m. și f. Persoană care traduce (un text) dintr-o limbă în alta (în cadrul profesiunii sale). – Traduce + suf. -ător (după fr. traducteur).

TRADUCĂTOR, -OARE, traducători, -oare, s. m. și f. Persoană care traduce un text dintr-o limbă în alta. V. translator, tălmaci. Nu rămase alta decît tot impresarii să se facă și autori și traducători. NEGRUZZI, S. I 343.

TRADUCĂTOR, -OARE s.m. și f. Cel care traduce un text dintr-o limbă în alta. [< traduce + -(ă)tor, după fr. traducteur].

TRADUCĂTOR, -OARE s. m. f. cel care traduce un text dintr-o limbă în alta. (după fr. traducteur)

TRADUCĂTOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană specializată în traducerea textelor scrise. /a traduce + suf. ~ător

*traducătór, -oáre s. Care traduce, tălmacĭ, interpret.

interpret(ă)-traducător, -oare s. m. f. Persoană aptă să desfășoare atât activități de interpretariat cât și de traducere ◊ „De asemenea, noile descrieri sunt folosite [...] în laboratoarele de limbă, mai ales în cel organizat de UNESCO și destinat traducerilor simultane și altor tipuri de lucrări desfășurate în secția de interpreți-traducători a facultăților de limbi străine din București.” Sc. 17 II 74 p. 4 (din interpret + traducător)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+traducător1 (aparat) s. n., pl. traducătoare

traducător2 (persoană) s. m., pl. traducători

traducător (persoană) s. m., pl. traducători

traducător s. m., pl. traducători

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRADUCĂTOR s. 1. v. tălmăcitor. 2. v. translator.

TRADUCĂTOR s. tălmăcitor, (înv.) tîlcuitor. (Cine este ~ romanului ?) 2. interpret, tălmaci, translator, (înv.) dragoman, tergiman. (A vorbi cu cineva prin ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Traduttore, traditore (it. „Traducător, trădător”) – expresie cu obîrșie literară anonimă, înseamnă că traducătorul, chiar fără voia lui, îl trădează pe autor și, deci, traducerea, la rîndul ei, trădează textul original. Adică nici o tălmăcire nu corespunde întocmai modelului. Tudor Arghezi, în tableta Traduceri și traducători, invocă această expresie: „Lapidari, italienii știu că între traducere și trădare literară sînt similitudini de sens: traduttore, traditore”. („Contemporanul”, nr. 761). Se citează și în traducere: „Reproducerea, ca și traducerea este, ca să folosim vechiul dicton, o trădare”. („Contemporanul”, nr. 978). LIT.

Intrare: traducător (aparat)
traducător2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • traducător
  • traducătorul
  • traducătoru‑
plural
  • traducătoare
  • traducătoarele
genitiv-dativ singular
  • traducător
  • traducătorului
plural
  • traducătoare
  • traducătoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: traducător (persoană)
traducător1 (pl. -i) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • traducător
  • traducătorul
  • traducătoru‑
plural
  • traducători
  • traducătorii
genitiv-dativ singular
  • traducător
  • traducătorului
plural
  • traducători
  • traducătorilor
vocativ singular
  • traducătorule
plural
  • traducătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

traducător, traducătorisubstantiv masculin
traducătoare, traducătoaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care traduce (un text) dintr-o limbă în alta. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Nu rămase alta decît tot impresarii să se facă și autori și traducători. NEGRUZZI, S. I 343. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.