TRÂNDĂVÍT s. n. (Rar) Trândăvie. – V. trândăvi.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRÂNDĂVÍT2, -Ă, trândăviți, -te, adj. (Rar) Trândav, leneș, moleșit. – V. trândăvi.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRÂNDĂVÍT s. v. indolență, lene, lenevie, puturoșenie, trândăveală, trândăvie.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
trândăvít s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRÂNDĂVÍ, trândăvesc, vb. IV. Intranz. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi. – Din trândav.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A TRÂNDĂVÍ ~ésc intranz. A-și petrece vremea lenevind; a lenevi; a lenoși. /Din trândav
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TRÂNDĂVÍ vb. v. lenevi.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A trândăvi ≠ a lucra, a munci, a se trudi
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
trândăví vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trândăvésc, imperf. 3 sg. trândăveá; conj. prez. 3 sg. și pl. trândăveáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink