TOXÍC, -Ă, toxici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. Care poate intoxica, otrăvi; otrăvitor. 2. Otravă. – Din fr. toxique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TÓXIC ~că (~ci, ~ce) și substantival (despre substanțe, factori etc.) Care intoxică organismul. Produs ~. /<lat. toxicum, fr. toxique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TÓXIC, -Ă adj. (Despre substanțe) Care produce intoxicare, otrăvire; otrăvitor. // s.n. Otravă. // (Și în forma tox-, toxi-, toxico-) Element prim și secund de compunere savantă cu semnificația „otrăvitor”, „care are toxine”, „(referitor la) toxine”. [Cf. fr. toxique, it. toxico, lat. toxicum, gr. toxikon – otravă].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TÓXIC1, -Ă I. adj. (despre substanțe) care produce intoxicare, otrăvire; otrăvitor. II. s. n. otravă. (< fr. toxique, lat. toxicus)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TOXIC2(O)- elem. tox(i)-.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TÓXIC adj. otrăvitor, (pop.) otrăvicios. (Substanță ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TÓXIC s. v. otravă.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Toxic ≠ antitoxic, atoxic, netoxic
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tóxic adj. m., pl. tóxici; f. sg. tóxică, pl. tóxice
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tóxic s. n., pl. tóxice
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink