TOTÉMIC, -Ă, totemici, -ce, adj. Care aparține unui totem, privitor la totem sau la totemism. – Din fr. totémique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTÉMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de totem; propriu totemului. 2) Care ține de totemism; propriu totemismului. /<fr. totemique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOTÉMIC, -Ă adj. Referitor la un totem. [Cf. fr. totémique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

totémic adj. m., pl. totémici; f. sg. totémică, pl. totémice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink