TOM, tomuri, s. n. Fiecare dintre părțile unei lucrări, ale unei opere de proporții mai întinse, formând adesea o unitate independentă și purtând, de cele mai multe ori, un număr de ordine; volum. Tomul doi. ♦ P. gener. Carte, operă, lucrare. – Din fr. tome, lat. tomus.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
RACAI
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TOM ~uri n. 1) Lucrare tipărită legată sau broșată aparte; carte; volum. 2) Volum dintr-o operă de proporții, în mai multe părți. /<gr. tómos, lat. tomus, fr. tome
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
-TOM Element secund de compunere savantă cu semnificația „tăietor”, „care taie”. [< it. -tomo, fr. -tome, cf. gr. tome].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TOM s.n. Volum dintr-o carte; (p. ext.) carte, operă. [< fr. tome, it. tomo, lat. tomus].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TOM1 s. n. volum dintr-o operă de proporții mai întinse; (p. ext.) carte, lucrare. (< fr. tome, lat. tomus)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
-TOM2 elem. tomo-.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TOM s. 1. volum. (Carte în mai multe ~uri.) 2. carte, lucrare, operă, scriere, tipăritură, volum, (livr.) op. (Un ~ gros.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tom (-muri), s. n. – Carte, volum. – Mr. tom. Fr. tome, în mr. din ngr. τόμος.
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tom s. n., pl. tómuri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink