TOLOMÁC, -Ă, tolomaci, -ce, s. m. și f., adj. (Om) molâu, bleg, tont. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

TOLOMÁC ~ci m. Persoană care vădește lipsă de educație; om cu apucături grosolane; bădăran; țopârlan; mârlan; mitocan. /Orig. nec.
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tolomác s. m., adj. m., pl. tolomáci; f. sg. tolomácă, g.-d. art. tolomácei, pl. tolomáce
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink