A TOLOCĂNÍ ~ésc pop. 1. tranz. A nu lăsa în pace, deranjând mereu; a bate la cap; a sâcâi. 2. intranz. A vorbi mult și fără rost; a trancăni; a flecări; a pălăvrăgi. /Onomat.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOLOCĂNÍ vb. v. admonesta, bălmăji, bâigui, bârâi, bodogăni, bolborosi, bombăni, boscorodi, certa, cicăli, dăscăli, dojeni, flecări, gângăvi, îndruga, îngăima, îngâna, mârâi, molfăi, moraliza, mormăi, murmura, mustra, pălăvrăgi, plictisi, sâcâi, sporovăi, trăncăni.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tolocăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tolocănésc, imperf. 3 sg. tolocăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. tolocăneáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

a tolocăni ca o moară stricată expr. a vorbi mult și fără rost.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink