tocăzi vt [At: LEXIC. REG. 13 / Pzi: ~zesc / E: ns cf tocăni, cotozi] (Mar) A murdări.

tocăzi, tocăzesc, vb. IV (reg.) a murdări, a păta.

tocăzi, tocăzesc, (tocăzî), v.t.r. (reg.) 1. A strivi. 2. A (se) murdări, a (se) mânji. (Maram.). – Var. a lui tocăni „a se mânji” (MDA).

tocăzi, tocăzesc, (tocăzî), vb. tranz., refl. – (reg.) A (se) murdări, a se mânji. (Maram.). – Var. a lui tocăni „a se mânji” (MDA).