tocorman sn [At: ALR I, 938/305 / V: (reg) tăcăr~ / Pl: ~uri / E: mg takarmány] (Trs; Mar) 1 Nutreț obținut din plante furajere. 2 Ovăz semănat pentru nutreț Si: (reg) coșolină. 3 Porumb semănat des și recoltat ca nutreț.

tăcărman sn vz tocorman

tocorman, tocormanuri, s.n. (reg.) nutreț, plante furajere.

tocormán, s.n. (reg.) 1. Nutreț obținut din plante furajere. 2. Ovăz (sau porumb) semănat des și recoltat ca nutreț. (Trans., Maram.). – Din magh. takarmány „nutreț, furaj” (MDA).

tocorman, s.n. – (reg.) 1. Nutreț obținut din plante furajere. 2. Ovăz (sau porumb) semănat des și recoltat ca nutreț. (Trans., Maram.). – Din magh. takarmány „nutreț, furaj” (MDA).

tocorman, -uri, s.n. – 1. Nutreț obținut din plante furajere. 2. Ovăz (sau porumb) semănat des și recoltat ca nutreț. Atestat doar în Trans. și Maram. – Din magh. takarmány (MDA).