10 definiții pentru «tocmi»   conjugări

TOCMÍ, tocmesc, vb. IV. 1. Refl. recipr. A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială; a se târgui. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) angaja ca slugă, lucrător etc. 3. Tranz. A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 4. Tranz. (înv.) A pune ordine; a orândui, a aranja. 5. Tranz. (Reg.) A repara; a reface. 6. Tranz. (înv.) A pune la cale; a organiza, a constitui. – Din sl. tŭkŭmiti.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

TOCMÍ, tocmesc, vb. IV. 1. Refl. recipr. A discuta asupra prețului unei mărfi, pentru a cădea la învoială; a se târgui. 2. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) angaja ca slugă, lucrător etc. 3. Tranz. A închiria un obiect, un mijloc de transport etc. 4. Tranz. (Înv.) A pune ordine; a orândui, a aranja. 5. Tranz. (Reg.) A repara; a reface. 6. Tranz. (Înv.) A pune la cale; a organiza, a constitui. – Din sl. tŭkŭmiti.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

tocmí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tocmésc, imperf. 3 sg. tocmeá; conj. prez. 3 să tocmeáscă
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

TOCMÍ vb. 1. a se târgui, (înv. și pop.) a se negustori, a se neguța, (pop.) a se pogodi, a se precupeți, (reg.) a se ogodi, (prin Transilv.) a (se) răzbate. (S-a ~ cu negustorul.) 2. v. angaja.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

TOCMÍ vb. v. afla, alcătui, aranja, asemăna, asemui, așeza, călăuzi, clasa, clasifica, compara, compune, concepe, conduce, consolida, constitui, conveni, crea, da, descoperi, desemna, destina, dichisi, dirija, dispune, distribui, elabora, face, ferchezui, fixa, forma, găsi, găti, ghida, gândi, grupa, hărăzi, hotărî, imagina, institui, inventa, împărți, împodobi, închiria, îndrepta, îndruma, înființa, înfiripa, însănătoși, întări, întocmi, întrema, înțelege, învoi, înzdrăveni, lecui, logodi, meni, născoci, numi, ordona, organiza, orienta, orândui, plănui, plăsmui, potrivi, predestina, pregăti, proiecta, pune, realiza, redacta, reface, repara, repartiza, restabili, ridica, rândui, scorni, scrie, sistematiza, sorti, spilcui, stabili, statornici, tămădui, ursi, vindeca.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A TOCMÍ ~ésc tranz. 1) rar (mijloace de transport) A lua un timp în chirie; a închiria. 2) (persoane) A lua la lucru (în baza unei înțelegeri); a năimi; a angaja. 3) pop. (obiecte defectate) A repune în funcțiune; a drege; a repara. /<sl. tukumiti
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE TOCMÍ mă ~ésc intranz. 1) pop. A discuta pentru a conveni asupra prețului (prin concesii reciproce); a se târgui. 2) (despre persoane) A intra în slujbă (în schimbul unei plăți); a se năimi; a se angaja. /<sl. tukumiti
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tocmí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tocmésc, imperf. 3 sg. tocmeá; conj. prez. 3 sg. și pl. tocmeáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

tocmésc v. tr. (vsl. tŭkŭmiti, a stipula, a acorda, a conveni; bg. tŭkmĭy, rut. tokmiti; ung. tukmálni). 1. Vechĭ. Aranjez, pun la cale, rînduĭesc, îndrept: a tocmi trebile [!], lucrul, o greșală, un cuvînt. 2. Așez, potrivesc bucățile ca să formez întregu. 3. Întocmesc, organizez: împăratu îșĭ tocmi oștile, boĭerimea și prostimea. 4. Dreg, repar: a tocmi un plug, un zid, o casă, un năvod. A tocmi o masă care se clatină, a-ĭ pune supt [!] un picĭor ceva ca să nu se maĭ clatine. A tocmi untu stricat, a-l face să aĭbă ĭar gust bun. A-țĭ tocmi inima, a-țĭ alunga întristarea, a prinde curaj. 5. Prepar, așez în ordine de luptă: văzînd acestea Leșiĭ, s´aŭ tocmit de războĭ și aŭ băgat în mijloc pre [!] Alexandru-Vodă (Ur.), aŭ tocmit puștile spre dușman. 6. Hotărăsc, orînduĭesc, ursesc: tocmise s´o mărite (Ur.), a tocmi sărbătorile (Cor.). 7. Azĭ. Angajez: a tocmi o slugă, o căruță. V. refl. 1. Vechĭ. Mă prepar de: Pepelea se tocmi la zis (la cîntat). 2. Mă potrivesc, corespund: mărturiile lor se tocmesc. 3. Azĭ. Neguțez, vorbesc ca să fixez prețu: s´a tocmit țigănește. 4. Mă învoĭesc, mă angajez: Mă duc să mă tocmesc: Dă, Doamne, să nu găsesc (vorba unuĭ leneș, care nu era bucuros să găsească serviciŭ). – La Cant. și atocmesc, ĭar imperfectu atocmá presupune un prez. atocméz (d. tocma).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a se tocmi slugă fără simbrie expr. a munci din greu pentru cineva fără nici un profit.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink