TIPIZÁT, -Ă, tipizați, -te, adj. Cu particularități proprii unui tip (2). – V. tipiza.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TIPIZÁT adj. v. standardizat.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tipizát adj. m., pl. tipizáți; f. sg. tipizátă, pl. tipizáte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TIPIZÁ, tipizez, vb. I. Tranz. A realiza o tipizare. – Tip + suf. -iza.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A TIPIZÁ ~éz tranz. 1) (produse) A face să corespundă unui tip. 2) (personaje, situații etc.) A înzestra cu însușiri inerente unui tip; a prezenta ca tipic. /tip + suf. ~iza
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TIPIZÁ vb. I. tr. A face (ceva) tipic; a da valoare, caracter de tip unui personaj, unei situații etc. [Cf. it. tipizzare, germ. typisieren].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TIPIZÁ vb. tr. 1. a da unui personaj literar, unei situații etc. valoare, caracter tipic. 2. a reduce diversele variante ale unui produs la un singur tip1 (I, 1); a standardiza. 3. a stabili caracteristicile principale ale construcțiilor, elementelor de construcție și detaliilor acestora. (< fr. typiser)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
TIPIZÁ vb. 1. v. standardiza. 2. v. individualiza.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
tipizá vb., ind. prez. 1 sg. tipizéz, 3 sg. și pl. tipizeáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink