dexonline

info

3 intrări

28 de definiții

explicative DEX (21)
ortografice DOOM (4)
sinonime (2)
arhaisme și regionalisme (1)

Explicative DEX

TIOHĂIT, tiohăituri, s. n. Faptul de a tiohăi; huiduială. Au sărit și au fugit... ca să scape de-amuțat și tiohăit. CONTEMPORANUL, I 199.

TIOHĂIT, tiohăituri, s. n. Faptul de a tiohăi. [Pr.: tio-]

sursa: DLRM (1958)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

tăhui² v vz tiohăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tehoi v vz tiohăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tihoi v vz tiohăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tihui¹ v vz tiohăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tiohăi [At: ALECSANDRI, T. 918 / V: (reg) tăhui, tehoi, tihoi, tihui, ~hoi, tiuh~, tiuhoi, tiui, tuh~, țuh~ / Pzi: ~esc / E: tioh + -ăi] (Mol; Buc) 1 vt (C. i. animale) A alunga cu strigătul „tio” Si: (reg) a tiobrăi. 2 vi A striga „tio” pentru a alunga un animal. 3 vt (C. i. persoane) A huidui (1). 4 vi (Îf tehoi) A asmuți (1). 5 vi (D. câini, îf tăhui) A lătra la vânat. 6 vt (Fig) A bate la cap. 7 vt (Fig) A mustra.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tiohoi v vz tiohăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tiuhăi v vz tiohăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tiuhoi v vz tiohăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tiui v vz tiohăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tuhăi¹ v vz tiohăi

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tuhăi² v vz țuhăi¹^[1]

Care trimite la tiohăi. — gall

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

tuhui v vz țuhăi¹^[1]

Care trimite la tiohăi. — gall

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

țohăi v vz țuhăi^[1]

Care trimite la tiohăi. — gall

țuhăi v vz tiohăi

TIOHĂI, tiohăiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A alunga un animal (cu strigătul «tio»); a huidui (oameni, animale). A venit un văcar, a tiohăit boii. GALAN, Z. R. 163. Leagă de coada unui cîne o ploscă și toți nuntașii îl tiohăiesc. SEVASTOS, N. 315. Începură a-l tiohăi. ȘEZ. V 41. ◊ Intranz. Parcă-i văd pe toți grămadă, șuierînd și tiohăind. CONTEMPORANUL, I 292. – Variantă: tiui (ALECSANDRI, T. 918) vb. IV.

TIUI vb. IV v. tiohăi.

TIOHĂI, tiohăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A alunga un animal cu strigătul „tio”; a huidui (oameni, animale). [Pr.: tio-. – Var.: tiui vb. IV] – Din tio.

sursa: DLRM (1958)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

tiohăì v. Mold. a alunga (mai ales câinele). [V. tio!].

tĭohăĭésc v. tr. (d. tĭo, tĭuho. Cp. și cu ung. coholni, a mîna caiĭ strigîndu-le coh, pron. țoh). Est. Huĭduĭesc.

Ortografice DOOM

tiohăi (reg.) (desp. tio-hă-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tiohăiesc, 3 sg. tiohăiește, imperf. 1 tiohăiam; conj. prez. 1 sg. să tiohăiesc, 3 să tiohăiască

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

tiohăi (reg.) (tio-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tiohăiesc, imperf. 3 sg. tiohăia; conj. prez. 3 să tiohăiască

tiohăi vb., (sil. tio-)/tiui (sil. ti-) ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tiohăiesc/tiuiesc, imperf. 3 sg. tiohăia/tiuia; conj. prez. 3 sg. și pl. tiohăiască/tiuiască

tiui v. tiohăi

Sinonime

TIOHĂI vb. v. huidui.

tiohăi vb. v. HUIDUI.

Arhaisme și regionalisme

tiohăi, tiohăesc, vb. IV (reg.) 1. a alunga un animal (mai ales câinele). 2. a huidui. 3. a asmuți.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: tiohăit (part.)

tiohăit¹ (part.)

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	tiohăit	tiohăitul tiohăitu‑	tiohăită	tiohăita
nominativ-acuzativ	plural	tiohăiți	tiohăiții	tiohăite	tiohăitele
genitiv-dativ	singular	tiohăit	tiohăitului	tiohăite	tiohăitei
genitiv-dativ	plural	tiohăiți	tiohăiților	tiohăite	tiohăitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: tiohăit (s.n.)

tiohăit² (s.n.) substantiv neutru

substantiv neutru (N24)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	tiohăit	tiohăitul tiohăitu‑
nominativ-acuzativ	plural	tiohăituri	tiohăiturile
genitiv-dativ	singular	tiohăit	tiohăitului
genitiv-dativ	plural	tiohăituri	tiohăiturilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: tiohăi

tiohăi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

silabație: tio-hă-i info

verb (VT408) Surse flexiune: DOOM 3		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) tiohăi	tiohăire	tiohăit tiohăitu‑	tiohăind tiohăindu‑	singular	plural
		(a) tiohăi	tiohăire	tiohăit tiohăitu‑	tiohăind tiohăindu‑	tiohăiește	tiohăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	tiohăiesc	(să) tiohăiesc	tiohăiam	tiohăii	tiohăisem
	a II-a (tu)	tiohăiești	(să) tiohăiești	tiohăiai	tiohăiși	tiohăiseși
	a III-a (el, ea)	tiohăiește	(să) tiohăiască	tiohăia	tiohăi	tiohăise
plural	I (noi)	tiohăim	(să) tiohăim	tiohăiam	tiohăirăm	tiohăiserăm tiohăisem
	a II-a (voi)	tiohăiți	(să) tiohăiți	tiohăiați	tiohăirăți	tiohăiserăți tiohăiseți
	a III-a (ei, ele)	tiohăiesc	(să) tiohăiască	tiohăiau	tiohăiră	tiohăiseră

tiui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv intranzitiv

silabație: ti-u-i info

verb (VT408) Surse flexiune: DOOM 3		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) tiui	tiuire	tiuit tiuitu‑	tiuind tiuindu‑	singular	plural
		(a) tiui	tiuire	tiuit tiuitu‑	tiuind tiuindu‑	tiuiește	tiuiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	tiuiesc	(să) tiuiesc	tiuiam	tiuii	tiuisem
	a II-a (tu)	tiuiești	(să) tiuiești	tiuiai	tiuiși	tiuiseși
	a III-a (el, ea)	tiuiește	(să) tiuiască	tiuia	tiui	tiuise
plural	I (noi)	tiuim	(să) tiuim	tiuiam	tiuirăm	tiuiserăm tiuisem
	a II-a (voi)	tiuiți	(să) tiuiți	tiuiați	tiuirăți	tiuiserăți tiuiseți
	a III-a (ei, ele)	tiuiesc	(să) tiuiască	tiuiau	tiuiră	tiuiseră

tuhăi